Potrivit sursei citate, numărul imigranţilor în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populaţia generală. Iar sub 10% din totalul populaţiei de imigranţi în vârstă de muncă este angajată, arată cercetarea. Din acest motiv, străinii nu sunt vizibili pe piaţa muncii, iar autorităţile nu consideră necesară adaptarea legislaţiei şi practicilor la nevoile acestora, arată autorii raportului.
Concret, cei mai mulţi migranţi au venit în România pentru reîntregirea familiei. „Studiile se află pe locul doi iar activităţile remunerate pe cel de-al treilea în rândul motivelor şederii migranţilor în România”, subliniază sursa citată.
Motivele pentru care străinii vin în România
De cealaltă parte, numărul străinilor cu şedere pentru desfăşurarea de activităţi remunerate a cunoscut cea mai dramatică scădere după perioada de maxim – 2008, astfel încât ponderea celor care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranţi, spun specialiştii.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, nici agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi nici alte instituţii nu deţin date certe referitoare la nevoie de ocupare din câmpul muncii. Procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piaţa muncii a acelor străini care doresc să intre/să rămȃnă ȋn ţară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare, notează sursa citată.
Totodată, raportul evidenţiază că procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eşuat ȋn ocuparea locurilor de muncă din surse interne. „La dosarul pentru obţinerea avizului de angajare trebuie să se regăsească adeverinţa eliberată de Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi, eventual, dovada anunţării locului de muncă într-un cotidian de largă circulaţie”, se mai arată în document.
Obstacole legate de continuarea studiilor
Cu privire la continuarea ȋn Romȃnia a studiilor şi pentru obţinerea avizului de angajare poate fi necesară, ȋn funcţie de locul de muncă şi de profesia practicată, recunoaşterea diplomelor de studii.
„Pentru diplomele de studii obţinute în state terţe, procedura de recunoaştere a diplomelor este extrem de greoaie, costisitoare şi discreţionară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui românesc sau dacă între România şi statul emitent nu există acorduri bilaterale privind recunoaşterea diplomelor”, arată autorii documentului.
Totodată, antreprenorii care vor să obţină viză de lungă şedere pentru activităţi comerciale trebuie să se supună cerinţelor din ce în ce mai stricte legate de investiţii şi planul de afaceri.
„Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii”, evidenţiază raportul.
În plus, pentru imigranţi nu există programe speciale. „Aceştia sunt trataţi ca orice cetăţean român aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajaţii AJOFM recunosc că, datorită limbii şi culturii diferite, străinii au dificultăţi mai mari de integrare pe piaţa muncii”, se mai arată în cercetare.
Temerile migranţilor pe piaţa muncii
Potrivit imigranţilor care au încercat să-şi găsească un loc de muncă problemele legate de integrare sunt legate în primul rând de barierele de limbă, acesta fiind primul obstacol întâmpinat de ei. Diferenţele culturale constituie şi ele un obstacol important, în obţinerea informaţiilor, de diferenţele culturale, de necunoaşterea drepturilor migranţilor de către autorităţi, încălcări ale condiţiilor de muncă de către angajatori şi discriminare.
„Au fost semnalate procedura extrem de lungă şi anevoioasă a recunoaşterii studiilor finalizate în state terţe şi blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale”, conchide raportul. Migranţii mai întâmpină obstacole legate de finanţare, dificultăţi de înţelegere a legislaţiei, birocraţie şi teama de a fi expulzat.
