Cu ochii pe ei – Aleşii noştri – angajaţii noştri
* parlamentarii, consilierii locali şi judeţeni primesc din partea alegătorilor, pentru patru ani, puterea de a lua decizii în numele celor care le-au dat votul * indiferent de nivelul de decizie al acestor reprezentanţi aleşi, hotărîrile pe care le iau influenţează în mod esenţial viaţa comunităţii * în lipsa unei monitorizări atente şi permanente a activităţii lor, posibilitatea ca ei să ia decizii proaste e garantată, aşa cum am putut constata în ultimii 26 de ani
Odată cu finalizarea alegerilor parlamentare din decembrie 2016, se termină un ciclu electoral şi începe un altul. În primăvara trecută, localităţile şi judeţele Romîniei şi-au ales noi primari şi viceprimari, noi preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, noi consilieri locali şi judeţeni. Adică mini-parlamentele şi mini-guvernele locale. În decembrie, a fost ales parlamentul naţional, care a votat apoi guvernul ţării.
Din acest moment, dincolo de mutaţiile generate de tradiţionalul traseism politic, tabloul decizional din întreaga ţară e configurat, cel puţin vizavi de persoanele care vor decide viitorul satelor, oraşelor, judeţelor şi al Romîniei, în ansamblul său. În acest context, ” 7 est ” începe un proiect jurnalistic de durată, prin care vom încerca să monitorizăm cît mai exact şi mai obiectiv prestaţia celor cărora ieşenii le-au delegat puterea de decizie, în chestiuni importante pentru noi toţi : banii din taxe şi impozite, legile naţionale şi locale, dezvoltarea ţării, a judeţului şi a localităţii în care trăieşte fiecare.
Lunar, veţi putea citi în ” 7 est ” o analiză a activităţii parlamentarilor şi aleşilor locali. Din motive evidente, monitorizarea legată de aleşii locali se va limita doar la cei care conduc judeţul şi municipiul Iaşi, mai exact la consilierii municipali şi judeţeni, deoarece primarul şi viceprimarii Iaşului, la fel ca preşedintele şi vicepreşedinţii CJ, se află permanent în lumina reflectoarelor, iar activitatea lor e prezentată aproape zilnic în presă. În cadrul acestei monitorizări, vom lua în calcul atît activitatea din structurile legislative de diverse niveluri ( parlament, consiliu judeţean, consiliu local ), cît şi activitatea aleşilor în afara acestor structuri ale puterii. Fiindcă nimeni nu-i opreşte pe reprezentanţii poporului să-i fericească pe alegători şi dincolo de sălile de şedinţe.
Datorită faptului că aleşii locali se întrunesc în mai puţine şedinţe decît parlamentarii, e posibil ca ponderea lor în radiografiile periodice să fie mult mai redusă. Desigur, asta nu-i opreşte să facă minuni, cum spuneam anterior, în afara clădirilor oficiale, astfel avînd posibilitatea de a echilibra balanţa faţă de colegii lor de rang superior.
Deoarece consilierii municipali şi judeţeni au deja o jumătate de an de activitate şi au avut posibilitatea de a-şi contura imaginea în ochii alegătorilor, vom începe proiectul nostru cu o prezentare generală a noilor parlamentari de Iaşi. Dumneavoastră, cititorilor, vă revine sarcina de a sta cu ochii pe toţi aleşii ieşeni, împreună cu noi, şi de a-i trage de mînecă, ori de cîte ori veţi crede că au călcat pe alături. Fiindcă ei, toţi, sînt angajaţii noştri. Fiindcă democraţia are 365 de zile pe an. Şi e treaba noastră, a tuturor.
Cohorta pesedistă de Bahlui
Deoarece PSD a obţinut aproape 50 % din voturile pentru parlament şi e principalul partid al coaliţiei de guvernare, e logic ca atenţia tuturor să fie concentrată, în cea mai mare parte, asupra celor aflaţi la volanul puterii, fiindcă în mîna lor se află mai toate pîrghile de decizie.
Dintre parlamentarii pesedişti de Iaşi, vedeta incontestabilă e deputata Camelia Gavrilă, eterna şefă a Inspectoratului Şcolar Judeţean. Asta nu doar fiindcă a fost prima pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, ci fiindcă e singurul parlamentar ieşean care conduce o comisie parlamentară, cea pentru învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport. Din această poziţie, e foarte posibil ca primadona pesedistă să emită o salvă continuă de vocalize politice, atît în parlament, cît şi în studiourile de televiziune. Avînd în vedere predispoziţia ei tradiţională pentru formulări alambicate, uneori la limita gramaticii sau a retoricii echilibrate, nu e exclus ca valul oratoric s-o aducă pe doamna deputat în situaţii delicate, pe care presa să le pună pe tapet, cu ironiile de rigoare.
De asemenea, e de aşteptat ca fosta membră a PD şi PNL să-şi folosească avantajele noii funcţii, oficiale şi neoficiale, pentru a-şi întări poziţia în cadrul organizaţiei judeţene a PSD şi pentru a se plasa cît mai bine în tabloul pesedist de la nivel naţional, cu scopul a primi funcţia de ministru al educaţiei, într-un eventual guvern Dragnea. Lobby-ul pentru direcţionarea de fonduri spre Iaşi va fi una din principalele pîrghii aflate la dispoziţia noii şefe de comisie parlamentară. Iar destinaţia finală a acestor fonduri, publică sau privată, e un subiect de urmărit, avînd în vedere legendele urbane legate de managementul fostei şefe a învăţămîntului ieşean.
Ceilalţi parlamentari ieşeni ai PSD, fie ei senatori sau deputaţi, par să fie predispuşi pentru un traseu de soldaţi disciplinaţi de infanterie. Profesorul universitar Doru Pănescu, membru în două comisii ale senatului ( învăţămînt, ştiinţă, tineret şi sport, plus cultură şi mass media ), nu pare să aibă datele necesare pentru a-şi depăşi prea curînd rolul de pedagog decent, ajuns în politică printr-un concurs de împrejurări. Fostul vicepreşedinte al CJ Iaşi, senatorul Victorel Lupu ( membru în comisiile pentru economie, industrie şi servicii, plus cea pentru romînii de pretutindeni ), va oscila, probabil, între gîndul la pensie şi oscilarea între interesele taberelor din PSD Iaşi – a primarului Chirica, a preşedintelui CJ, Maricel Popa şi a foştilor ” nichitişti „, grupaţi în jurul consilierului judeţean Cristian Stanciu.
Dintre ceilalţi ” caraşi ” şi ” obleţi ” ai bălţii parlamentare a pesediştilor ieşeni, poate doar Vasile Cîtea să aibă tentaţia de a fi mai vivace. Şi asta nu fiindcă e membru în comisia condusă de Camelia Gavrilă ( învăţămîntul şi ştiinţa nu sînt punctele lui forte ), ci fiindcă e şef la federaţia de box. E de aşteptat deci ca fostul campion la bătaia cu mănuşi să încerce aducerea de fonduri publice suplimentare pentru sportul ieşean, dar şi pentru activităţi ale federaţiei pe care o conduce.
De urmărit e şi activitatea cvasi-anonimului deputat Silviu Macovei. Nu fiindcă ar conta eventualele lui calităţi personale ori comisia parlamentară în care activează, ci fiindcă proaspătul deputat e portavocea ” naşului ” său politic, preşedintele CJ, Maricel Popa. Acesta încearcă şi el să-şi extindă influenţa în interiorul filialei ieşene a PSD, iar ” ambasadorul ” său în parlament are în această bătălie internă un loc destul de important. În plus, dacă ne amintim că Maricel Popa a fost secretat de stat în domeniul energiei, avem încă un motiv să urmărim activitatea de lobby a deputatului Macovei.
Deşi a fost ministru al sănătăţii, Nicolae Bănicioiu e în declin pe planul influenţei în PSD, deci va conta doar dacă Victor Ponta revine cumva în prim-planul politicii. Vorbetele Tudor Ciuhodaru pare irecuperabil din logoreea sa permanentă, deci e de aşteptat să-şi continue micul circ verbal, atît în parlament, cît şi pe ecranele de televiziune. În rest, anonimii Vasile Toma şi Vasile Axinte par să aibă toate şansele să fie doar nişte costume care votează conştiincios. Pentru binele nostru, evident.
Cei din remorcă
Deşi face parte din echipa ” copiloţilor guvernării ” de la ALDE, Varujan Vosganian va sta, mai degrabă, în remorca tractorului decizional, asemeni colegilor săi din opoziţie. Explicaţia acestei situaţii e una simplă : economistul-scriitor pare să nu aibă o mare influenţă în structurile de conducere ale partidului său. Iar cea mai bună dovadă e faptul că, deşi e la putere, nu e nici măcar vicepreşedinte sau secretar al vreunei comisii parlamentare, ci doar simplu membru. Prin urmare, pîrghia lui principală vor fi culisele şi retorica televizată. Asta dacă nu cumva vreun viitor seism din ALDE ori din coaliţia de guvernare îl va readuce pe retorul armean în prim-planul politicii.
Din trupa liberală, ba chiar din tot grupul de parlamentari ieşeni, ” paraşutata ” Iulia Scîntei are, formal, cea mai mare funcţie – vicepreşedintă a senatului. Dincolo de rama impresionantă, funcţia e însă, în mod real, mai mult decorativă, de reprezentare, neoferind un acces real la pîrghiile de decizie parlamentară. Cu toate astea, e de aşteptat ca notăreasa liberală de Bucureşti să-şi folosească intensiv noua pălărie cu pene senatoriale, în ïncercarea de a-şi face loc în ograda liberală de Bahlui.
Colegii ei penelişti din parlament, Marius Bodea, Dumitru Oprea şi Costel Alexe, vor avea fiecare agenda lui personală. Bodea va fi cel mai vocal, în încercarea de a reveni în fruntea filialei PNL, secondat de Oprea, care vrea acelaşi lucru, în timp ce Alexe va sta probabil mai calm, din cauza unui dosar care îi atîrnă deasupra capului.
Cei doi parlamentari USR, senatorul Dan Lungu şi deputata Cosette Chichirău, ar putea fi printre surprizele noii garnituri parlamentare a Iaşului. Avînd de partea sa notorietatea şi succesele ca scriitor şi manager cultural, precum şi experienţa de sociolog şi profesor universitar, fostul director al Muzeului Literaturii dă semne că îşi ia în serios cariera de politician, promiţînd să repete, în noua sa calitate, experienţa numită FILIT. Asta, desigur, dacă va deprinde mecanismele politicii şi nu se va lăsa contaminat de viruşii ei. Colega sa deputată are şanse să-l secondeze, dacă va învăţa că prezenţa la televiziunile bucureştene, oricît de combativă, e doar o componentă a unei activităţi eficiente.
Cît despre Petru Movilă, veşnicul deputat şi valet al lui Traian Băsescu, cine crede că va rupe norii în acest mandat, după ce s-a umplut de ” glorie ” în cele anterioare ?
Lucian Postu