Update
Gala Clasic 300, programată în cadrul Festivalului Internațional al Educației, pentru ieri, în Piața Palatului Culturii, a fost amânată pentru duminică seara, de la ora 20.00, la Sala Polivalentă.
Reprezentanții festivalului au decis să reprogrameze și musicalul ”Scripcarul pe acoperiș”. Spectacolul va avea loc luni, de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Studenților.
Ultimele zile ale Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE) vor face un adevărat tur de forţă prin toate artele frumoase. De la deja celebrul Fringe Festival care se derulează pe pietonalul de pe Bulevardul Ştefan cel Mare, la coloristica Festivalului de Arte vizuale oferită de organizatori în Piaţa Unirii, FIE include şi alte evenimente majore care să cimenteze impresiile puternice create iubitorilor de cultură şi artă din Iaşi.
Astfel, sâmbătă, 22 iunie, de la ora 20.00, va avea loc, în Piaţa Palatului, spectacolul „Clasic 300”. Unic în Capitala Moldovei cu invitaţi speciali, compoziţii muzicale celebre şi lumini, manifestarea se află deja la a II-a ediţie. Spectacolul „Clasic 300”, spun organizatorii, va aduce în faţa spectatorilor, într-un regal de muzică şi lumină, un concert de neuitat pregătit de Orchestra Filarmonicii „Moldova” Iaşi.
Mari nume ale vieţii artistice contemporane, precum îndrăgita mezzo-soprană Viorica Cortez, soprană de renume internaţional Elena Moşuc, vestitul tenor Călin Bretescu şi reputatul violonist Remus Azoiţei vor fi prezente pe scena amplasată în inima oraşului în seara de 22 iunie.
Spectacolul de gală „Clasic 300” devine unica oportunitate de a-i asculta pe marii artişti într-un concert de muzică clasică în aer liber la Iaşi.
În aceeaşi zi, la ora 19.00, pe B-dul Ştefan cel Mare, este programat momentul „Meridianele dansului”, cu participarea ansamblului de dansuri experimentale Coconiţe şi Trupa de dansuri ruseşti Raduga, Academia Show, Univ. de Arte G. Enescu.
Momentul cuprinde între 6 – 7 dansuri, fiecare coregrafie reprezentând câte un alt spaţiu cultural. Este o experienţă revelatoare care descrie perfect diversitatea culturilor prin dans.
Dumincă, 23 iunie, în ultima zi de FIE, la ora 19.00, este programat, la Casa de Cultură a Studenţilor, „Scripcarul pe acoperiş”, cel mai popular musical produs în România.
Peste 60 de oameni pe scenă cântă şi dansează, acompaniaţi de o orchestră spectaculoasă: „Hakeshet Klezmer Band”, sub conducerea lui Ari Nagy Sandor.
Un spectacol care a făcut senzaţie, de Shalom Alecheim:
– Nominalizare la Gala Premiilor UNITER 2012 – Cea mai bună actriţă într-un rol secundar: Ioana Dragoş-Gajdo
– Nominalizare la Gala Premiilor UNITER 2012 – Cea mai bună scenografie – Vioara Bara
– Premiul special al Juriului, Festivalul Internaţional de Teatru ATELIER 2012 – Richard Balint
– Premiul pentru Cel mai bun coregraf, Festivalul Internaţional de Teatru ATELIER 2012 –András Loránt
Adaptare după povestirea lui Shalom Alehem – „Fiicele lui Tevye”, „Scripcarul pe acoperiş” este unul din musicalurile cele mai de succes din toate timpurile. Prima adaptare scenică, la Imperial Theater de pe Broadway, a avut premiera în 1964 şi a cunoscut de-a lungul anilor peste 3.200 de reprezentaţii. Adaptarea cinematografică din 1971 a fost şi ea încununată de un mare succes de public şi de critică.
Piesa istoriseşte câteva întâmplări din viaţa lăptarului Tevye, în efortul acestuia de a-şi menţine familia unită prin respectul tradiţiei atotputernice în comunitatea evreiască din satul rusesc Anatevka. Deşi Yente, peţitoarea satului, caută partide potrivite pentru primele trei fete din cele cinci ale familiei, Tzeitel, Hodel şi Hava îşi impun propria opţiune şi se căsătoresc din iubire, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de tradiţie. Disoluţia lumii vechi atinge şi macrocosmosul în care îşi desfăşoară viaţa săracă familia lui Tevye şi a lui Golde: comunitatea evreiască din sat devine ţinta pogromurilor şi, printr-o decizie a autorităţilor ţariste, este forţată să părăsească locurile natale şi să pornească într-o pribegie al cărei sfârşit e imposibil de prevăzut.
Această dislocare, care a fost o realitate a Rusiei occidentale din anii 1880, menită să fragmenteze şi să distrugă cultura evreiască, a avut, ca prin miracol, un efect diametral opus, generând o reîntoarcere la realele valori evreieşti.
