Cei doi copreşedinţi ai Procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite vor convoca prima rundă de negocieri din acest an în perioada 6-7 februarie asupra celor cinci teme aflate pe agenda procesului, a anunţat ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, copreşedinte al Procesului de negocieri, la reuniunea informală dedicată procesului de reformă a Consiliului de Securitate al ONU care a avut loc la Doha în perioada 14-15 ianuarie.
Scandal de SPIONAJ. SUA au încercat să-l recruteze pe numărul doi al Ambasadei Rusiei
Conform unui comunicat de presă transmis agerpres, membrii ONU vor negocia asupra metodelor de lucru şi dimensiunii Consiliului de Securitate, relaţiei dintre Consiliul de Securitate şi Adunarea Generală, reprezentarea geografică în Consiliul de Securitate, asupra dreptului de veto şi, respectiv, categoriilor de membri (permanenţi, nepermanenţi şi, eventual, crearea unei categorii intermediare).
În funcţie de rezultatele acestei prime sesiuni, ce doi copreşedinţi, ambasadorul român şi omologul său tunisian, ambasadorul Mohammed Khaled Khiari, vor decide asupra abordării ulterioare a negocierilor.
La evenimentul de la Doha au participat Preşedintele Adunării Generale a ONU, Peter Thompson, ministrul afacerilor externe al Statului Qatar, şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani, reprezentanţii permanenţi la ONU din 36 de ţări, precum şi experţi independenţi din mediul academic.
Obiectivul reuniunii a fost acela de a valorifica contextul mondial actual pentru facilitarea unei dezbateri aprofundate cu privire la modalităţile prin care eforturilor de reformă a Consiliului de Securitate li se poate imprima o nouă dinamică, cerută de majoritatea ţărilor membre ONU.
Citeşte şi: China ÎNĂSPREŞTE drastic cerinţele de loialitate faţă de Partidul Comunist
Conform comunicatului, în intervenţiile sale, ambasadorul Ion Jinga a accentuat importanţa asumării de către toate statele membre ONU a reformei Consiliului de Securitate, cu atât mai mult cu cât procesul de negociere este unul interguvernamental, iar rezultatul său va trebui să fie validat prin ratificare de către cel puţin două treimi din statele membre, inclusiv cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.
Jinga a adus în discuţie necesitatea convenirii unei foi de parcurs pentru următoarele luni, care să susţină identificarea elementelor de convergenţă pentru aspectele legate de reforma Consiliului de Securitate. În acest sens, a transmis întreaga disponibilitate a copreşedinţilor pentru a primi contribuţii de la statele membre în vederea definitivării conţinutului viitoarelor reuniuni de negocieri interguvernamentale privind reforma CS.
