* deşi Iaşul se împăunează cu titlul de ” capitală culturală a României „, unii dintre presupuşii membri ai elitei culturale a oraşului au un comportament public de mahalagiu sau de interlop * limbajul folosit de aceşti indivizi cu pretenţii de repere ale comunităţii ajunge uneori la un nivel de decădere incredibil, rivalizînd cu cel din bodegile de cartier * pe lîngă limbajul scabros sau aluziile vulgare, din „partitura” unor asemenea tenori suburbani nu lipsesc ameninţările cu bătaia sau cu agresiunea sexuală * toţi cei trei ” crai de dosul curţii ” lucrează la stat şi sînt plătiţi din bani publici
GALERIE FOTO
Nu demult, ” capitala culturală a României ” a avut parte de un puternic şoc negativ : Iaşul nu s-a calificat nici măcar în ” semifinala ” pentru titlul de ” Capitală europeană a culturii „, fiind devansat chiar şi de un oraş fără mari tradiţii culturale, precum e Baia Mare. Acest eşec ruşinos al administraţiei locale şi al echipei care a coordonat proiectul a fost prezentat în mai multe feluri. Cei din echipa perdantă au pus situaţia penibilă în care au adus Iaşul pe seama unor manevre oculte făcute de ” mafia bucureşteană „, în tandem cu experţii europeni. Cei care n-au făcut parte din echipa eşecului usturător, plus opoziţia politică, i-au acuzat pe autorii dezastrului că au cheltuit timp de cîţiva ani sume mari din banii publici, generînd doar o strategie meschină, într-o secretomanie dubioasă.
Prea puţini au fost aceia care au pus degetul pe rană, identificînd una dintre rădăcinile răului : proasta calitate umană sau profesională a unei mari părţi din presupusa elită culturală a oraşului. Dincolo de tiradele sforăitoare şi auto-glorificatoare, aceasta e explicaţia esenţială pentru faptul că Iaşul a ajuns, în ultimele decenii, o fundătură a culturii, nu o capitală. O fundătură plină de glod intelectual, cultural, estetic şi moral, pe care ţîrcovnicii de serviciu o ornează cu panglici verbale şi cumetrii penibile, prezentate drept evenimente epocale.
Cei care încă nu s-au trezit din somnul siropos, ori mai au iluzii legate de ” capitala culturii „, pot lua cunoştinţă, în rîndurile următoare, de apucăturile a trei corifei ai urbei. Trei vedete de diferite calibre, ocupaţiuni şi culori. Trei, Doamne, şi toţi trei amploaiaţi ai statului, adică plătiţi din banii dumneavoastră. Ca să dea cultură la tot cartierul.
Iar aceşti crai de la Asfinţit sînt doar o parte din cleiosul tablou de grup, botezat pompos ” Iaşul cultural ” .
Sapdaru, raket de Teatrul Naţional
Ion Sapdaru e printre cei mai cunoscuţi actori ai TNI. Cu şcoala de actorie făcută la Moscova, el e şi un regizor foarte activ, montînd piese în mai multe oraşe din România. Ca actor de film, a jucat în multe producţii de succes, regizate de nume mari ale cinematografiei noastre. Se pare însă că Sapdaru n-a învăţat doar la marea şcoală rusă de teatru şi film, el dînd semne că s-a contaminat şi cu manierele lumii interlope de la Moscova.
Un astfel de comportament, incredibil de agresiv şi grobian, a fost etalat de vedeta Sapdaru destul de recent, cu ocazia unui text postat pe Fbk de directorul artistic al TNI, Florin Busuioc. Acesta îşi exprima, într-un stil decent, nemulţumirea vizavi de o cronică la un film în care a jucat, precum şi faţă de lipsa de solidaritate din comunitatea ieşeană, atunci cînd e vorba de proiecte culturale.
După unele comentarii destul de decente vizavi de textul lui Busuioc, unele pro, altele contra sau nuanţate, dialogul a degenerat brusc. Un critic de teatru a opinat, fără legătură directă cu discuţia de pînă atunci, că directorul artistic al TNI e ” un actoraş de provincie „. Apoi a început grotescul ” recital Sapdaru ” . Culmea e că tocmai cel deranjat de expresia acidă a criticului de teatru a avut un răspuns foarte echilibrat, deşi avea un motiv întemeiat să răspundă la fel de abraziv.
Într-un stil la limita vomei, cu accente de boschetar alcoolizat ( vezi foto ), vedeta Sapdaru l-a ameninţat pe criticul de teatru cu răfuiala fizică şi cu agresiunea sexuală în grup. Totul scris pe îndelete, cu detalii, la pachet cu o doză de şmecherie ieftină, de puşcăriaş abia ieşit de după gratii.
“După ce am citit aceste replici pe aici, fac o previziune. Cineva o să mănânce foarte curând o “pizdeală” soră cu moartea. Prea mulți s-au adunat acei care doresc să-l “pizdească” pe omul respectiv. Atenție mare, chestia asta se poate întâmpla chiar la teatru, la vreo premieră, când se stinge lumina, îi cade respectivului ceva în cap sau îi curge ceva în cap, sau la pauză trece cineva pe lângă el șI îi arde un picior în cur. (…) Sau, și mai rău, să-l aștepte după spectacol niște oameni drăguți și să-i înghesuie cucurile în incinta bucală. Pe bani, evident, pentru că merită”, se afirmă Sapdaru pe fecbook.
Ca şi cum asta n-ar fi fost de-ajuns, Sapdaru i-a jignit şi ameninţat şi pe cei care i-au atras atenţia că reacţia sa e grotescă. Văzînd că situaţia degenerează, directorul Busuioc a anunţat că şterge postarea, intuind că lucrurile se pot agrava, deoarece colegul său părea scăpat total de sub control.
Dincolo de manifestările de interlop dezgustător ale vedetei de la Teatrul Naţional, acest episod şocant mai are un aspect penibil pentru această instituţie publică de cultură : dintre actorii care au luat parte la acea discuţie de pe Fbk, nici unul nu s-a disociat de dejecţiile debitate de colegul lor. Directorul Busuioc a şters doar postarea, nu s-a disociat de mizeriile lui Sapdaru, cum era normal. Bucuroşi că un critic de teatru nesuferit e mînjit cu mizerie umană, acei actori de la TNI au uitat de bunul simţ elementar : oricît de infect ar fi caracterul unui critic de teatru, oricît de discutabile ar fi opiniile lui, a aproba, prin tăcere, îndemnul la răfuială fizică şi agresiune sexuală înseamnă a fi cu mult mai primitiv decît subiectul furiei. Înseamnă a aproba regulile peşterii.
Doboş, ” golănoi de Bahlui „
Dan Doboş e inginer, fost şef de ziar, autor de cărţi SF şi, momentan, director al Bibliotecii Judeţene ” Gh. Asachi ” . A fost, în ultimii ani, un apropiat al ex-primarului Gh. Nichita şi al aliatului nr 1 al acestuia, consilierul judeţean Cristian Stanciu, fiind considerat una dintre „eminenţele cenuşii ” ale echipei de atîrnători culturali din ograda social-democrată.
Din această poziţie neoficială, Doboş a beneficiat de funcţii influente în zona culturală, avînd un acces lejer la banii din bugetul local. Cel mare proiect de acest tip a fost mediocrul şi bugetivorul Festival Internaţional al Educaţiei, un fel de ” Cîntare a României ” de Bahlui, inventată de PSD Iaşi pentru a contracara FILIT, organizat sub patronajul liberalului C. Adomniţei.
Fiind om de curte al primarului Nichita, Doboş a fost plantat şi în fruntea fundaţiei care, tot pe bani mulţi, cheltuiţi ceţos, a produs răsunătorul şi ruşinosul eşec cu care s-a finalizat măreţul proiect ” Iaşi, capitală culturală europeană ” . După ce protectorul său politic a început să duhnească a zăbrele şi cătuşe, Doboş a părăsit la timp puntea şlepului cu pretenţii de portavion cultural, rămînînd doar cu beneficiile şi lăsîndu-i pe alţii să ia în braţe naufragiul previzibil.
Cu o asemenea carte de vizită, te-ai aştepta ca Doboş să fie, dacă nu un gentleman, cum se pretinde uneori, măcar un om decent, cel puţin în public. Eroare. Eminenţa cenuşie a culturii pesediste de Bahlui are vizibile dungi maronii. Vizibile, fiindcă directorul bibliotecii publice a judeţului nu se sfieşte să aibă, pe Facebook, un limbaj de golan. Sau de ” golănoi de Bahlui „, cum se defineşte singur, tot pe Facebook.
Nu, nu e vorba de vreo povestire SF a scriitorului Dan Doboş, ci de o jelanie a turistului cu acelaşi nume, vizavi de o excursie în Franţa. Furios din cauza faptului că n-a fost recunoscut ca fiind o celebritate şi primit ca atare de personalul unui restaurant, dl director de bibliotecă ne comunică, plin de patos stilistic, că o femeie care l-a deranjat e, citez, ” o p(…)ă tristă ” . Am încheiat citatul.
Cu ce-l deranjase femeia respectivă ? Îi spusese însoţitorului ei că nu vrea să stea lîngă Doboş şi consoarta lui, fiindcă sînt români. Neplăcut moment, desigur, dar de aici şi pînă la a folosi un limbaj de mahala, în public, ” e-o cale-atît de lungă ” . Cît cea de la reacţii decente la comportamentul de golan cu pretenţii culturale.
Ca şi cum lexicul suburban nu era de ajuns, Doboş n-a pierdut ocazia să-şi umfle în public muşchii de macho bahluian, informîndu-ne, ritos, că chelnerul care îl supărase a scăpat cu greu de bătaie. Şi că o să se plîngă de toate astea ambasadorului Franţei. Şi-o fi început oare jalba cu formula ” Băi, rahat de ambasador ! ” ? Nu de alta, dar o altă postare de pe Fbk a lui Doboş avea în centrul ei denumirea populară a reziduului maro, rezultat din procesul digestiv.
Prin urmare, aveţi grijă, cînd treceţi pe la sediul bibliotecii judeţene. Nu-l supăraţi pe dom’ director, că face urît. Doar e ” golănoi de Bahlui „. Mare şi hotărît.
Cotiugă, golănaş de bufet
Vasile Cotiugă e profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii ” Al. I. Cuza „, arheolog şi consilier judeţean din partea PNL. În primăvară, a concurat în competiţia internă din cadrul filialei liberale, vrînd să obţină poziţia de candidat al partidului, în alegerile pentru funcţia de primar al Iaşului. Un om care se vrea model, deci, nu doar pentu studenţi, ci pentru întreg oraşul.
Dacă ne luăm însă după ceea ce apare pe pagina de Facebook a domnului profesor universitar & consilier judeţean, Cotiugă pare mai degrabă un model pentru studenţii de la bufetul de cartier. Într-o postare publică, legată de afişul unei candidate de la un partid concurent ( Cosette Chichirău, USR ), liberalul Cotiugă a dus sarcasmul vizavi de adversar în zona vulgarităţii ieftine, bălţate cu aluzii sexuale de joasă extracţie. Mai abil decît colegul său pesedist, el n-a folosit expresii argotice clare, dar a lăsat să se înţeleagă că ţinta aluziilor sale e o persoană disponibilă oricînd pentru sex.
Mai mult, Cotiugă a permis la acea postare comentarii şi mai vulgare decît textul său iniţial legat de candidata respectivă, fanii săi fiind încurajaţi să coboare nivelul aluziilor sexuale vizavi de actuala deputată Chichirău. Iar profesorul universitar a continuat pe aceeaşi notă, împreună cu suporterii săi, deşi în timpul acestui dialog de bufet Fbk i s-a atras atenţia asupra nivelului jenant al vulgarităţilor debitate.
Desigur, ca arheolog, e posibil ca liberalul Cotiugă să fie influenţat, în comportamentul său public, de lungile perioade în care stă pe dealuri sau prin păduri. De altfel, dacă ne uităm la unele fotografii publicate de criticul de afişe electorale, bănuielile legate de acest aspect devin şi mai întemeiate ( vezi foto ). Aşteptăm cu interes viitoarea candidatură a liberalului Cotiugă şi afişele aferente. Cu speranţa că, pînă atunci, va face poante mai puţin vulgare, mai ales vizavi de doamne. Măcar la cursurile de la universitate, dom’ profesor.
Aceste trei exemple sînt doar un fragment din mlaştina în care dospesc iluziile Bahluiului cultural. Desigur, un actor poate fi talentat şi abject, un profesor universitar poate fi profesionist şi golănaş, un director de bibliotecă poate fi bun manager şi porc lexical. Dar ăsta e modelul public pe care îl vrem ?
Lucian Postu
