Precizările au fost făcute de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), vineri, după ce în presă au apărut informaţii că într-o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al României, Augustin Lazar, a spus că a existat un protocol secret între magistraţi şi ofiţerii de informaţii, pentru constituirea unor echipe mixte care să colaboreze la constituirea unor dosare.
„Pentru buna colaborare interinstituţională se pot încheia protocoale în care să fie stipulate aspecte care să conducă la îndeplinirea scopului şi obiectivelor asumate de către părţile semnatare, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente. În acest context, protocolul dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, ce a constituit obiectul unor materiale de presă, cuprindea regulile de realizare a cooperării în baza cadrului legal, ce reglementează competenţele fiecăreia dintre instituţiile semnatare”, arată PICCJ.
Potrivit sursei citate, protocolul şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, mai puţin în cele privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale.
„Echipele operative invocate de protocol aveau rolul de a asigura sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţă”, a precizat PICCJ.
Sursa citată a adăugat că derularea activităţilor prevăzute în protocol s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor articolului 7 din Legea 303/2004, „ce prevăd o interdicţie conform căreia magistraţii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.
„După decizia Curţii Constituţionale, realizarea în continuare a acestor metode speciale de supraveghere prin echipe operative, ar fi fost în afara cadrului legal”, a precizat PICCJ.
Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004, “judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”, iar încălcarea acestor dispoziţii “conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror”.
Aceştia sunt obligaţi să completeze, anual, o declaraţie, pe propria răspundere, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justiţiei, realitatea acestor declaraţii.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat recent un document al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării vizând relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie, din care ar rezulta că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor “persoane corupte” în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecatorească definitivă. Documentul, care datează din 16 februarie 2016, este un răspuns oficial al CSAT către UNJR, referitor la extinderea competenţelor SRI în zona justiţiei.
UNJR a semnalat şi că existenţa echipelor mixte SRI – procurori nu ar avea nicio bază legală.
„În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în «constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional»” spun judecătorii.
Ei reamintesc că existenţa echipelor mixte SRI-procurori a fost anunţată încă din mai 2014 de preşedintele Traian Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig.
„Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituţiilor implicate informaţii privind componenţa, competenţa, modul de acţionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informaţiile legate de acestea sunt clasificate”, a mai arătat UNJR.
