În ciuda mobilizării excepţionale de forţe, pompierii nu au reuşit nici până la această oră să lichideze incendiul care a transformat în scrum, sâmbătă, celebrul club de fiţe Bamboo, din Capitală. Focare ale incendiului încă se manifestă sub mormanele de moloz. Potrivit pompierilor, focul este întreţinut de mai multe grinzi de lemn care ard mocnit. Pentru a lichida ultimele focare, pompierii vor aduce la faţa locului mai multe macarale, cu ajutorul cărora să ridice bucăţile de construcţie prăbuşite, şi astfel să poată ajunge în fiecare cotlon al clădirii prăbuşite.
Peste 1.000 de persoane se aflau, sâmbătă dimineaţă, în clubul Bamboo, din Capitală, când a ars din temelie. Pentru că nu se poate face cercetarea la faţa locului, anchetatorii nu cunosc deocamdată cauzele incendiului. Focul a fost atât de puternic încât cea mai mare parte a clădirii localului s-a prăbuşit. Din fericire, de data aceasta, incendiul nu s-a soldat cu morţi, ci doar cu răniţi: 44 de tineri care se aflau în local au avut nevoie de îngrijiri medicale. Nu este însă exclus să mai apară şi alte victime. Ca şi în cazul Colectiv, clubul Bamboo nu avea autorizaţie de securitate la incendiu şi organiza evenimente „pe proprie răspundere“.
În cursul zilei de sâmbătă, Parchetul Capitalei care anchetează alături de ofiţerii Serviciului Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei acest caz a anunţat că a deschis dosar penal pentru distrugere din culpă. Nu se cunosc deocamdată cauza, nici locul precis de unde a izbucnit focul. Deşi reprezentanţii clubului încearcă să acrediteze ideea unei mâini criminale, anchetatorii i-au în calcul, mai degrabă, o defecţiune la instalaţia electrică sau o ţigară lăsată aprinsă. Martorii audiaţi până în acest moment au declarat că în club se fuma.
Plan roşu de intervenţie
Incendiul de la clubul Bamboo s-a produs sâmbătă dimineaţa, în jurul orei 3.30. Martorii au povestit că focul s-ar fi propagat dinspre acoperiş. Lumea a intrat în panică şi s-a îmbulzit către ieşire. Tinerii se călcau în picioare deşi multe persoane nu ştiau ce se întâmplă. Unii s-au aruncat pe geamuri, de pe terasă, alţii au sărit în lac. „Toată lumea s-a îmbulzit la ieşire, în faţă, spre recepţie, iar noi unde am văzut că era mai puţină lume, adică locul de fumat unde era o ieşire în curtea interioară a clubului, am ieşit acolo. Lumea era foarte disperată, se călcau în picioare, erau persoane care leşinau. Fugeau fără haine, fără documente, ţipau după documente, că nu aveau telefonul“, a descris o tânără panica ce a cuprins mulţimea după izbucnirea incendiului.
Fata a povestit că, deşi fumatul este interzis, în local foarte mulţi tineri fumau, în ciuda observaţiilor personalului localului.
„Acolo se fuma şi se fuma peste tot, chiar la masă la noi fumau. Personal, am fost martoră când un ospătar i-a cerut unui coleg de la masă să stingă ţigara, la care el s-a întors, a palmat-o şi a zis «ăsta vrea să sting ţigara, dar lasă-l»“, a mai relatat tânăra.
Pompierii ISU a intervenit la scurt timp după ce au fost alertaţi, activând Planul roşu de intervenţie. La faţa locului a fost o adevărată desfăşurare de forţe.
Salvatorii au intervenit cu peste 20 de autospeciale de stingere, 27 de echipaje medicale SMURD, patru autospeciale pentru victime multiple, maşini de descarcerare şi 26 de ambulanţe de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov. La faţa locului a fost organizat chiar şi un spital mobil.
Funcţiona „pe proprie răspundere“
Printre primele aspecte verificate de anchetatori a fost şi dacă clubul Bamboo funcţiona legal. Aşa s-a aflat că celebrul local de fiţe nu avea nici autorizaţie de funcţionare, nici de securitate la incendiu. Clubul obţinuse, în 2009, un aviz pentru securitate la incendiu, însă nu deţinea şi autorizaţie în acest sens. Cu toate acestea, localul funcţiona „pe proprie răspundere“. Asta pentru că, potrivit legislaţiei în vigoare, funcţionarea unui obiectiv fără deţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu se realizează cu răspunderea exclusivă a beneficiarului, acesta având obligaţia de a-şi obţine acest document până la finalul lunii iunie 2017. Decizia a fost luată de Guvernul Cioloş care a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care a fost prelungit până la 30 iunie 2017 termenul limită până la care localurile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu sunt obligate să obţină un astfel de document. Fostul ministru de Interne Dragoş Tudorache a declarat că această Ordonanţă de Urgenţă a fost emisă pentru că fizic ar fi fost imposibil să se facă toate verificările până la sfârşitul anului 2016, având în vedere că ani de zile nu s-a făcut nimic în acest sens.
Amenzi de la Primărie
La rândul lor, reprezentanţii Primăriei Sectorului 2 au precizat că, prin intermediul Poliţiei Locale, au verificat de mai multe ori activitatea desfăşurată de firma Morgana Invest SRL, care deţine clubul Bamboo, pentru a stabili dacă sunt respectate prevederile legale. „La data de 16.06.2016 societatea comercială a fost sancţionată contravenţional de către poliţiştii locali din cadrul Poliţiei Locale Sector 2 – Serviciului Control Comercial. Amenda a fost aplicată conform Legii nr. 12/1990, pentru desfăşurarea de activităţi de alimentaţie publică, fără să aibă Autorizaţia de desfăşurare a activităţilor“, au precizat reprezentanţii Primăriei Sectorului 2.
Expertiză făcută de experţii INSEMEX
Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) din Petroşani (Hunedoara), au anunţat că au fost solicitaţi să facă o expertiză la clubul Bamboo, pentru a stabili de la ce a pornit incendiul. „Suntem solicitaţi pe săptămâna viitoare, după ce se stabilizează situaţia. Nu ştim exact în ce zi vom merge să facem verificările, o să fim anunţaţi. Deocamdată, este prematur să discutăm alte detalii despre acest incendiu“, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.
INSEMEX este instituţia care a făcut o expertiză şi în cazul incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti. În raportul întocmit în urma expertizei a rezultat că în acest caz spuma poliuretanică folosită la antifonarea sălii a fost principala cauză a incendiului.
Măsuri anunţate de MAI
La scurt timp după incendiu, Ministerul de Interne a anunţat mai multe controale în clădirile „care desfăşoară activităţi cu public numeros“. „Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Daniel Dan, a dispus intensificarea controalelor şi a verificărilor în toate imobilele care găzduiesc activităţi cu public numeros. De asemenea, vicepremierul si ministrul Dezvoltarii, Sevil Shhaideh, a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcţii demararea unui control care să verifice aplicarea legii în domeniu, pentru acest tip de construcţii. Pentru acest lucru, se vor forma echipe mixte constituite din reprezentanţi ai structurilor MAI şi ai Inspectoratului de Stat în construcţii“, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog.
Făcut scrum şi în 2005
Clubul Bamboo a mai fost mistuit de flăcări în iunie 2005, în urma unui incendiu izbucnit pe terasa din lemn a discotecii. Incendiul a fost atât de puternic încât, în mai puţin de o oră, localul a fost făcut scrum. Avea o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, fiind format din două clădiri, cu o investiţie de 5 milioane de euro.
Atunci, acţionarul Cătălin Botezatu, spunea că focul a fost pus intenţionat, dar patronul Joshua Castellano spunea că „singurul vinovat este natura“.
Cine controlează clubul Bamboo
Oficial, Clubul Bamboo este deţinut de o firma Morgana Invest SRL înfiinţată în 2003. Această companie este deţinută de o altă societate comercială – Bambu Tei SRL. La rândul său, aceasta din urmă este controlată în proporţie de 99,94% de Giosue (Joshua) Castellano (51 de ani), cetăţean italian intrat în această afacere în 2006.
Acţionariatul Bambu Tei SRL are, de asemenea, în componenţă, un al doilea cetăţean italian – Vicenzo Aiello, precum şi un offshore cipriot.
În ultimul bilanţ fiscal depus la ANAF, firma Morgana Invest SRL apare cu 18 angajaţi, cifră de afaceri de 2 milioane de euro şi un profit de 250.000 de euro anual.
Joshua Castellano, originar din Napoli, a venit în România în anii ’90, iar de numele său se leagă restaurante, cluburi şi cafenele de fiţe, precum Zerillos, Divino, Bonsai, Morgano, Le Gaga sau Bamboo. Face parte din celebra familie Castellano, al cărui nume a fost asociat adeseori cu mafia napoletană Camorra.
Nepotul sau, Vincenzo Castellano, este fostul soţ al cântăreţei Antonia, fiul fratelui său, Ciro, şi el partener în afaceri cu Joshua.
Cei doi fraţi nu au un trecut fără pată. Presa a relatat că Joshua Castellano a fost reţinut în Italia, la dată de 12 mai 1992, într-un dosar care viza traficul de stupefiante, dar a fost eliberat fără a se reţine acuzaţii în sarcina sa.
La rândul său, Ciro Castellano ar fi fost arestat în 1988 pentru asociere de tip mafiot şi spălare de bani, în 1994 pentru asociere criminală şi şantaj, în 1995 pentru asociere de tip mafiot şi trafic de arme, iar în 2000 a fost acuzat de asociere de tip mafiot, după cum a relatat presa.
Ciro Castellano: Birocraţia se poate evita în România
Fratele patronului Bamboo, Ciro Castellano, declara, pe 10 ianuarie 2006, presei italiene, cum poţi să faci afaceri prospere în România fără să te deranjeze nimeni: „birocraţia se poate evita în România dacă cunoşti persoanele potrivite“.
„Un popor care se trezeşte şi vrea să crească în ciuda multelor dificultăţi precum birocraţia. Una care se poate depăşti dacă reuşeşti să găseşti persoanele potrivite, în orice caz să începi o afacere aici e mult mai convenabil şi nu-ţi sunt impuse legături guvernative. Nu e necesar să ai asociaţi români, de exemplu“, explica Ciro Castellano.
Reacţia Gabrielei Firea
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a scris pe Facebook că, dacă un club nu deţine o autorizaţie de funcţionare ar trebui închis. „Din punctul meu de vedere, în cazul în care un club nu are autorizaţie de funcţionare de la sectorul pe raza căruia se află, aşa cum prevede legea, trebuie închis. Numai aşa va întelege toată lumea că legile trebuie respectate de toţi şi că nu se joacă nimeni cu vieţile oamenilor“, a notat Gabriela Firea.
Tragedia Colectiv
Cel mai grav incendiu produs în ultimii 20 de ani într-un club din România a fost cel din noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015, din clubul bucureştean Colectiv. În urma tragediei, 64 de persoane şi-au pierdut viaţa şi circa 200 au fost rănite. În club, trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Incendiul a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul concertului şi s-a extins rapid. În noaptea incendiului, au pierit 27 de persoane, alte 162 fiind spitalizate. Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia.
În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar în 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64. Între victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului s-au aflat şi membri ai trupei Goodbye to Gravity — basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariştii Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru.
Anchetă de amplare
Parchetul General a declanşat o anchetă de amploare, în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.
În rechizitoriu, procurorii au arătat că patronii clubului Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului“. Patronii şi pirotehnistul de la firma de artificii au fost şi ei trimişi în judecată. Din dosarul Colectiv au fost disjunse şi alte dosare. Astfel, fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, dar şi trei iangajate ale Primăriei, au fost trimişi în judecată pentru de abuz în serviciu, fiind acuzaţi că au autorizat funcţionarea Colectiv, fără ca localul să deţină autorizaţie pentru securitatea la incendiu. De asemenea, au fost deferiţi justiţiei foşti pompieri ISU Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că au permis funcţionarea clubului deşi ştiau că nu este autorizat pentru securitatea la incendiu.
