Lovitura de stat eşuată din 15 iulie 2016 a zdruncinat încrederea investitorilor, iar seria de atentate ucigaşe a lovit puternic unul dintre sectoarele cheie ale economiei turce, turismul, scrie „L’Express“.
Devalorizarea monedei locale, lira turcească, s-a accelerat de când Parlamentul turc a început sădezbată proiectul de reformă constituţională care consolidează competenţelor preşedintelui Recept Erdogan, iar pieţele au devenit nervoase.
Moneda turcească a pierdut aproximativ un sfert din valoarea sa începând de la mijlocul anului trecut, afectând puternic comercianţii care vând bunuri importate sau plătesc chirii raportate la dolarul American , scrie Reuters.
De exemplu, omul de afaceri turc Tekin Acar, care avea contracte pentru a deschide filiale ale lanţului de produse cosmetice din 10 mall-uri în acest an, a anulat nouă dintre ele, deoarece a ajuns la concluzia că devalorizarea lirei turceşti va face dificilă plata chiriilor pentru magazine.
Mulţi comercianţi sufereau deja din cauza scăderii numărului de turişti, după seria de atentate .
Brandurile străine părăsesc ţara
Brandurile străine din Turcia sunt de asemenea afectate. Lanţul de îmbrăcăminte C&A (Olanda), Topshop (Marea Britanie), compania de cosmetice Douglas (Germania) şi retailerul de suplimente alimentare GNC (SUA) au dispărut în ultimele luni din centrele comerciale.
„Din moment ce mai multe branduri şi-au închis magazine, pe rând, oamenii nu au observant“, a declarat Acar, cel care a fondat în 1979 lanţul de magazine cosmetice care îi poartă numele. Acar deţine 76 de magazine în întreaga Turcie.
„În cariera mea de 46 de ani, este prima dată când am probleme cu plata chiriei, utilităţilor şi salariilor. Am pus în această afacere toate veniturile mele din alte afaceri, am crescut capitalul, dar nu este suficient. Nu sunt George Soros, de asta depend“, a declarat pentru Reuters Acar.
Sute de mall-uri au răsărit în Turcia în ultimele două decenii, simboluri ale creşterii rapide conduse de consum, care a contribuit la consolidarea popularităţii preşedintelui Tayyip Erdogan în perioada mandatelor de prim-ministru, între 2003-2014.
Însă această creştere a lăsat slăbiciuni structurale în economie, iar problemele din sectorul comerţului cu amanuntul şi din întreaga economie vin într-un moment incomod pentru Erdogan. El ar urma să ceară sprijinul popular într-un referendum, în primăvară, ce vizează întărirea prerogativelor prezidenţiale. Nu îşi poate permite un declin economic accentuat.
Comercianţii au mai fost loviţi şi de o creştere a taxelor asupra importurilor unor produse cosmetice şi de restricţii privind produsele ce pot fi plătite prin card de credit, în rate, măsură luata pentru a stimula rata de economisire a Turciei.
Multe dintre noile mall-uri au fost finanţate cu împrumuturi în dolari şi euro iar proprietarii lor, care au constatat o creştere a dobânzilor după ce lira s-a devalorizat , au crescut chiriile, ba mai mult le-au stabilit în valută pentru a compensa riscul.
„În prezent, guvernul joacă pe cartea securităţii“ pentru a „crea un reflex de fricăi în populaţie”, spune Jean Marcou, cercetător la Institutul Francez de Studii Anatoliene , dar acest lucru nu va ţine prea mult „L’Express“.
Proiectul de reformă constituţională vizând să extindă puterile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan a fost adoptat de parlamentul turc în a doua lectură sâmbătă, deschizând calea unui referendum în primăvară, scrie AFP.
Erdogan susţine că reforma va oferi stabilitate în Turcia, într-o perioadă de tulburări, şi va preveni revenirea la coaliţiile fragile din trecut. În schimb, oponenţii săi se tem că modificările vor duce la o conducere tot mai autoritară.
Proiectul de lege a fost aprobat cu 339 de voturi pentru. Reforma avea nevoie de cel puţin 330 de voturi, dintr-un total de 550 de mandate, pentru a fi supusă referendumului.
Potrivit RIA Novosti, care citează surse locale, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, urmează să semneze actul legislativ foaret curând, iar după 60 de zile din data publicării acest document va fi supus referendumului.
Proiectul de lege constituţională prevede o reformă fundamentală în Turcia, care din 1923 şi până la ora actuală are o formă parlamentară de guvernare. În cazul în care modificările adoptate în parlament vor fi aprobate prin referendum, preşedintele Turciei va obţine împuterniciri mult mai largi.
Acesta va putea, între altele, să dea ordine, să numească miniştri, iar funcţia de prim-ministru va fi lichidată. Reforma anulează şi obligaţia pe care o are la ora actuală preşedintele de a părăsi partidul din care a făcut parte înainte de accederea în funcţia de şef al statului turc.
