Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, vineri, să retrimită la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) dosarul în care ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, este acuzată de fapte de corupţie din perioada în care a fost primar al Craiovei, respingând totodată şi cererea procurorilor ca dosarul să fie trimis la instanţa supremă.
„Respinge excepţia necompetenţei personale a Curţii de Apel Bucureşti invocată de reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. Respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva încheierii penale din data de 15.12.2016, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul penal nr. 27415/3/2016/a1″, se arată în decizia instanţei, care este definitivă.
Decizia a fost dată în faza de Cameră Preliminară, când se discută modul de administrare al probatoriului şi legalitatea rechizitoriului, înaintea de începerea procesului.
Cine a dat decizia
Decizia a fost dată de judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie. Magistratul este nou venit la Secţia Penală din Curtea de Apel Bucureşti. Judecătoarea a activat anterior la Judecătoria Baia de Aramă (2006-2008), Judecătoria Zimnicea (2008- 2009), judecătoria Alexandria şi Tribunalul Teleorman unde a ocupat funcţia de vicepreşedinte. În septembrie, Arsenie s-a trasferat la Curtea de Apel Bucureşti, la Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Ulterior, ea a solicitat transferul la Secţia Penală.
Liana Nicoleta Arsenie a absolvit Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din cadrul Universităţii Craiova, promoţia 2002.
Precedentul Vasile Blaga
La termenul anterior, DNA a cerut ca dosarul sa fie trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că Olguţa Vasilescu a fost aleasă în Camera Deputaţilor, iar un alt inculpate din dosar, Radu Preda, a fost ales senator. Astfel, judecata este de competenţa instanţei supreme. De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat asupra competenţei judecării unei cauze, inclusiv în cameră preliminară, având în vedere calitatea persoanei. Era vorba de cazurile Vasile Blaga- declinat la Tribunalul Bucureşti, după ce politicianul şi-a pierdut statutul de parlamentar.
Alte exemple invocate de DNA: al fostului deputat Adrian Gurzău- trimis la Tribunalul Bucureşti, sau al lui Dorin Marian, fost şef al Cancelariei premierului- judecat în dosarul de mărturie mincinoasă a lui Cărlin Popescu Tăriceanu, care a fost trimis la Tribunalul Braşov.
În sala de judecată, procurorul DNA a explicat că nu este normal ca o instanţă inferioară, Curtea de Apel Bucureşti, să decidă asupra probatoriilor ce stau la baza judecăţii Curţii Supreme. Să poată să dispună începerea judecăţii într-o cauză dată în competenţa exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Recuzări după recuzări
Procurorul DNA a recuzat, în 17 ianuarie, la Curtea de Apel Bucureşti, judecătorul care trebuia să ia în discuţie contestaţia privind retrimiterea la DNA a dosarului în care ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, este acuzată de fapte de corupţie, iar avocatul acesteia a recuzat procurorul de şedinţă şi a susţinut că recuzarea instanţei este „absolut nemaiîntâlnită, este o premieră”.
În esenţă, avocatul Alexandru Chiciu, care o reprezintă pe Olguţa Vasilescu, a susţinut că în această fază a procesului, contestaţia la o măsură a judecătorului de Cameră Preliminară de la Tribunalul Bucureşti, competent este Curtea de Apel, indiferent de calitatea persoanei. „Hotărârile tribunalelor se judecă în contestaţie la Curţile de Apel”, arată avocatul.
El şi-a argumentat punctual cu vedere cu un articol din Codul de Procedură penală, privind „Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Competenţa funcţională, după materie şi după calitatea persoanei a instanţelor judecătoreşti”.
Articolul 40, alineatul 4: „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege”. Cheia ar fi fost ultima parte: „contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege”. Curtea nu ar fi putut judeca contestaţiile tribunalelor.
Decizia Tribunalului Bucureşti
Tribunalul Bucureşti a decis, în 15 decembrie 2016, pentru a doua oară, retrimiterea la DNA a dosarului Olguţei Vasilescu, în care este acuzată de patru fapte de luare de mită pe care le-ar fi comis când era primar al Craiovei, după ce în urmă cu două luni a dispus ca această cauză să fie restituită procurorilor pentru a preciza care sunt obiectul şi limitele judecării în cazul fostului edil, însă Curtea de Apel a stabilit ca dosarul să se întoarcă la TB, pentru continuarea judecării în Cameră preliminară. DNA a formulat o nouă contestaţie, după decizia din 15 decembrie.
Acuzaţiile procurorilor DNA
În 19 iulie 2016, procurorii DNA au trimis-o în judecată pe Olguţa Vasilescu, pentru luare de mită şi spălare de bani, alături de Radu Cosmin Preda, administratorul public al Craiovei, şi Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociaţii nonprofit.
Potrivit rechizitoriului, în 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de Olguţa Vasilescu, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să facă diverse sponsorizări.
Procurorii spun că, în cadrul “donaţiilor”, Olguţa Vasilescu ar fi primit de la un om de afaceri, “ca urmare a exercitării influenţei sale politice”, suma de 25.000 de euro pentru plata concertului susţinut de un artist strain.
Aceşti bani şi alţi 25.000 de euro, a căror provenienţă nu a fost stabilită de anchetatori, ar fi fost daţi în preziua concertului din 14 mai 2012, unui organizator de evenimente, care a dat întreaga sumă staff-ului artistului, conform contractului depus la dosarul cauzei.
