Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat pentru AGERPRES că nu poate să comenteze efectele actelor normative adoptate marţi seară de Guvern, deoarece nu cunoaşte conţinutul acestora, însă a precizat că proiectul transmis în cursul aceleiaşi zile spre avizare CSM este mai rău decât cel iniţial şi lipseşte de relevanţă lupta împotriva corupţiei în România.
„Nu pot să comentez ce efecte vor avea OUG adoptate în această seară întrucât nu le-am citit. (…) În această seară, în jurul orei 19,00, am primit din partea CSM un proiect de OUG de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală pentru a ne exprima punctul de vedere până dimineaţă, la ora 9,00. În adresa Ministerului Justiţiei către CSM şi care ne-a fost trimisă odată cu proiectul se prevedea că acesta este trimis cu rugămintea de a fi avizat. Am fost surprinsă să văd că acest proiect nu conţine observaţiile pe care sistemul judiciar, în special DNA, le-a făcut la proiectul iniţial. Mai mult decât atât, nu înţelegem de ce este aşa de mare urgenţă pentru a sta noaptea şi a da un punct de vedere pe legi atât de importante cum sunt Codul penal şi Codul de procedură penală. (…) Pot să spun că acest proiect nou este mai rău decât proiectul iniţial din perspectiva luptei anticorupţie, practic lipseşte de relevanţă lupta împotriva corupţiei în România dacă acest proiect de lege va fi adoptat”, a afirmat şefa DNA.
Ea a precizat că adoptarea acestei ordonanţe ar favoriza persoanele care de acum încolo vor săvârşi infracţiunea de abuz în serviciu, mai ales că faptele care cauzează prejudiciu sub 200.000 de lei nu vor putea fi investigate, iar persoanele care le comit nu vor mai putea fi pedepsite.
Kovesi a subliniat că această OUG favorizează şi persoanele deja trimise în judecată sau acuzate pentru abuz în serviciu.
„Este interesant că în acest proiect au fost introduse anumite dispoziţii pentru a favoriza, pentru a ajuta persoanele care deţin funcţii de conducere atunci când acestea comit fapte de favorizarea infractorului sau de abuz în serviciu în legătură cu emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative. Practic, dacă se adoptă acte normative prin care se comite prejudiciu sau cu încălcarea legii, acestea nu vor mai putea fi investigate – şi aici nu ne referim la acte normative de tipul legi sau OUG, ci la acte normative în sens larg, chiar şi la legislaţia secundară, respectiv HG, decizii, ordine de ministru care au caracter normativ. Dacă acestea se fac cu încălcarea legii şi produc prejudicii, ele nu vor mai putea fi investigate şi nici pedepsite”, a explicat Kovesi.
Guvernul a adoptat, în şedinţa de marţi, un proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, a anunţat ministrul Justiţiei, Florin Iordache.
De asemenea, el a declarat că s-a adoptat şi ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.
„Cel de-al treilea act normativ pe care l-am adoptat astăzi este vorba de Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 296 Cod Penal şi a Legii 135 Cod de procedură penală. Practic, prin această ordonanţă de urgenţă, am făcut şi am pus în concordanţă deciziile Curţii Constituţionale care (…) trebuiau să fie implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament”, a afirmat Iordache.
Anterior, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a declarat pentru AGERPRES că a fost convocată pentru miercuri o şedinţă de Plen pentru a discuta un nou proiect de ordonanţă de urgenţă privind Codul penal şi Codul de procedură penală, transmis de Ministerul Justiţiei, printre noutăţi fiind infracţiunea pentru favorizarea infractorului şi modificări privind abuzul în serviciu.
„A fost trimis un nou proiect astăzi după-amiază privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală asupra căruia s-a solicitat avizul CSM. Lecturând conţinutul proiectului de OUG, noutăţile ar fi cele referitoare la infracţiunea pentru favorizarea infractorului şi câteva modificări cu privire la abuzul în serviciu în ceea ce priveşte conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni, şi cu privire la infracţiunea de conflict de interese”, a afirmat marţi seară, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului, Mariana Ghena, înainte de anunţul ministrului Iordache.
În cazului conflictului de interese, preşedintele CSM a menţionat că noua reglementare se referă la ‘foloase patrimoniale”, spre deosebire de anterioara propunere, care stipula „foloase patrimoniale necuvenite”.
Şefa CSM a arătat că sunt modificări la infracţiunea de abuz serviciu, respectiv a fost înlocuit alineatul 3 cu un alt text. Noul text prevede că dispoziţiile alin. 1 şi 2 de la abuz în serviciu nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, a menţionat judecătoarea.
Potrivit acesteia, o altă completare din noul proiect se referă la renunţarea la textul care prevedea sancţiunea lipsirii denunţului de efectele juridice prevăzute de lege.
De asemenea, în cazul Codului de procedură penală, art. III alin.1 are un nou conţinut, referindu-se la faptul că judecătorul delegat cu executările penale va sesiza instanţa competentă pentru a se stabili incidenţa art. 4 sau art. 6 din Codul penal pentru cauzele judecate definitiv.
