Presa internaţională urmăreşte îndeaproape situaţia politică din România în urma protestelor faţă de ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală adoptată de guvern marţi, potrivit Agerpres.
„Noi manifestaţii, puterea pe punctul de a face concesii”, titrează France Presse. Agenţia franceză scrie că „Partidul Social Democrat, care se confruntă de mai multe zile cu o contestaţie populară inedită, a evocat pentru prima dată posibilitatea abrogării decretului care relaxează legislaţia anticorupţie împotriva căreia zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă”.
AFP evocă marşul către Palatul Parlamentului pe care îl caracterizează ca pe „un simbol al unei democraţii pe care protestatarii o consideră încălcată de ordonanţa de urgenţă aprobată marţi”. France Presse îl citează pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care acuză o campanie de dezinformare.
Politologul Cristina Pârvulescu, citat de AFP, spune că niciun guvern nu a reuşit să reziste unor manifestaţii atât de ample şi consideră că executivul şi-a pierdut legitimitatea. „Abrogarea decretului nu va rezolva problema şi nu va pune capăt crizei”, spune analistul.
Reuters îl citează pe Liviu Dragnea, care a declarat că ordonanţa de urgenţă ar putea fi abrogată dacă premierul este de acord şi scrie că actul legislativ „este văzut drept cel mai mare pas înapoi în privinţa reformelor de cât România a devenit membră a Uniunii Europene în 2007”.
„Protestele la nivel naţional, printre cele mai ample de la căderea comunismului în 1989 şi execuţia prin împuşcare dictatorului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena, sunt deja la a cincea zi”, scrie agenţia internaţională.
BBC scrie că protestele fac parte dintr-o cursă contra-timp pentru luptătorii anti-corupţie. „E o ţară unde protestele de stradă au mai înlăturat guverne în trecut, iar protestatarii ştiu acest lucru. În fiecare zi mulţimea se adună în Piaţa Victoriei la amurg. Mulţi au drapele tricolore,” scrie postul de televiziune britanic
Reporterul BBC mai evocă desenele făcute de copii pe care i le-a arătat şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţiei, Laura Codruţa Kovesi, într-un interviu şi care reprezintă felul în care ei văd lupta anticorupţie: sperietori şi Justiţia legată la ochi, cu o balanţă echilibrată în mână.
„Chiar dacă guvernul ar retrage sau schimba ordonanţa după 10 februarie, toate cazurile din trecut şi prezent ar fi afectate dacă ea ar începe să fie aplicată. Acest lucru ar elibera din închisoare sute de politicieni, primari, judecători, oficiali ai vămilor, şefi au unor companii de stat şi ai unor instituţii,” mai scrie reporterul BBC.
De asemenea, BBC Îl citează pe fostul premier Adrian Năstase, care numeşte România „republica procurorilor”.
„Partidul de guvernământ din România îşi cântăreşte opţiunile în faţa protestelor de amploare”, titrează Bloomberg o relatare de la un protest la care au participat la Bucureşti părinţi şi copii.
Euronews publică un comentariu al Isabelei Mareş, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea Columbia, SUA, care scrie că ceea ce se îmtâmplă în România face parte dintr-un nou val al politicii la nivel mondial, în care încercările de a ştirbi normele democratice de către politicieni sunt primite de o rezistenţă populară.
„Nou context global caracterizat de eroziunea normelor democratice ajută în încercarea de a explica şi acţiunile politicienilor şi formele de rezistenţă populară în faţa acestor acţiuni. Politicienii din România au preluat comportamentul politicienilor populişti din din Europa şi din alte părţi. Calculele lor au fost bazate pe faptul că un atac frontal asupra statului de drept ar putea scăpa nepedepsit în contextul actual pentru că politicienii din alte părţi pot scăpa nepedepsiţi în situaţii asemănătoare”, scrie Mareş.
