Oamenii de știință au dezvoltat o interfață creier-computer care citește nivelurile de oxigen din sânge și permite comunicarea descifrând gândurile pacienților care sunt total paralizați și care nu pot vorbi, relatează joi Reuters. Într-un test al sistemului la patru pacienți cu sindromul „locked-in” complet — care nu-și pot mișca nici măcar ochii pentru a comunica — acesta i-a ajutat să-și folosească gândurile pentru a răspunde cu „Da” sau „Nu” întrebărilor care li se adresau.
Oamenii care sunt paralizați cu excepția mișcărilor ochilor în sus și în jos și a clipitului sunt diagnosticați cu sindromul „locked-in”. Atunci când capacitatea de a mișca ochii se pierde, afecțiunea se numește sindrom „locked-in” complet. Cercetătorii care au efectuat testul au spus că interfața creier-computer (brain-computer interface, BCI), care este neinvazivă, poate transforma viețile unor astfel de pacienți, permițându-le să-și exprime sentimentele și opiniile celor iubiți și celor care îi îngrijesc. Contrar așteptărilor, susțin cercetătorii, pacienții au declarat că sunt „fericiți”, în ciuda condiției lor medicale. „Rezultatele frapante au răsturnat propria mea teorie că oamenii cu sindrom locked-in complet nu sunt capabili de comunicare”, a declarat Niels Birbaumer, cercetător în cadrul Centrului Wyss pentru bioinginerie și neuroinginerie din Elveția, care este una dintre cele două persoane care au condus studiul, conform Agerpres.
Testul clinic, ale cărui rezultate au fost publicate marți în publicația PLOS Biology, a implicat patru pacienți cu scleroză laterală amiotrofică (amyotrophic lateral sclerosis — ALS), care se caracterizează printr-o pierdere progresivă a unei părți a celulelor nervoase ale creierului și măduvei spinării denumite neuroni motori, care sunt responsabili pentru mișcare. Cercetătorii au pus întrebări personale cu răspunsuri cunoscute, precum „Este numele soțului tău Joachim?”, și întrebări deschise la care se putea răspunde cu „Da” sau „Nu”, ca „Sunteți fericit/ă?”. Dispozitivul BCI a utilizat tehnologii precum spectroscopia aproape de infraroșu și electroencefalografia (EEG) pentru a măsura gradul de oxigenare a sângelui și activitatea electrică din creier.
„Mașina înregistrează fluxul sanguin și calculează cum se schimbă în timpul răspunsurilor ‘Da’ sau ‘Nu’, iar computerul dezvoltă un model”, a declarat Birbaumer pentru Reuters. „După o vreme, știm ce gândește pacientul când are în minte un ‘da’ sau un ‘nu’ și de aici calculăm răspunsul”, a adăugat el. Întrebările cu răspuns cunoscut au generat răspunsuri corecte în șapte cazuri din zece, iar întrebarea „Sunteți fericit/ă?” a dus la un răspuns pozitiv de la toți cei patru pacienți implicați în test, atitudine care nu s-a modificat de-a lungul mai multor săptămâni. John Donoghue, directorul al Centrului Wyss, a salutat testul ca pe „un prim pas crucial în provocarea de a recăpăta mișcarea pentru pacienții cu sindrom locked-in complet”.
El a precizat că echipa plănuiește acum să dezvolte tehnologia mai departe și își propune ca în cele din urmă ca ea să fie disponibilă și pentru persoanele cu paralizie produsă de ALS, atac vascular-cerebral sau vătămarea măduvei spinării.
