Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi cei ai Preşedinţiei au cerut miercuri Curţii Constituţionale a României (CCR) să admită cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională referitoare la adoptarea OUG 13/2017, în timp ce reprezentanţii Senatului şi Camerei Deputaţilor au solicitat respingerea lor.
La şedinţă nu a fost prezent niciun reprezentant al Guvernului.
În deschiderea şedinţei, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a propus conexarea celor două cereri, una depusă de CSM şi cealaltă de preşedintele Klaus Iohannis, iar instanţa constituţională a fost de acord, neexistând obiecţii nici din partea părţilor, după care s-a trecut la dezbateri.
Una dintre reprezentantele CSM a arătat, în susţinerea sa, că multe dintre modificările operate în Codul penal şi Codul de procedură penală nu au avut la bază decizii ale CCR, deşi aşa se menţiona în nota de fundamentare.
„O astfel de justificare nu poate fi acceptată, în condiţiile în care modificările depăşesc deciziile Curţii Constituţionale şi, uneori, nu sunt fundamentate pe deciziile Curţii Constituţionale. (…) În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu (…), aceasta excede demersurilor normative generate de decizia Curţii Constituţionale 405/2016, care doar a interpretat înţelesul sintagmei ‘îndeplineşte în mod defectuos’. (…) Vă rugăm să observaţi că abrogarea reglementării referitoare la infracţiunea de neglijenţă în serviciu şi, de asemenea, modificarea şi completarea art.290 alineatul 2 din Codul de procedură penală privind denunţul nu au fost fundamentate şi nici justificate de existenţa unei decizii a Curţii Constituţionale sau de o altă situaţie extraordinară”, a spus reprezentanta CSM, informează agerpres.ro.
Ea a mai solicitat ca, prin măsurile dispuse de CCR, pe viitor Guvernul „să analizeze temeinic şi să justifice urgenţa şi situaţia extraordinară în ceea ce priveşte reglementările prin ordonanţă de urgenţă” şi, totodată, să obţină în prealabil avizele şi punctele de vedere necesare.
La rândul său, reprezentanta Preşedinţiei, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a subliniat că deciziile pe care le va lua CCR cu privire la cele două cereri, dar şi la sesizarea formulată de Avocatul Poporului vor contribui la clarificarea modului de cooperare dintre instituţiile statului.
„Deciziile pe care Curtea le va pronunţa în aceste dosare cred că vor sprijini cooperarea loială dintre autorităţile statului, construcţia statului de drept şi, poate, o mai bună înţelegere a conduitelor, aşa cum rezultă ele din Constituţie, reglementate pentru autorităţile publice”, a afirmat Simina Tănăsescu.
Şerban Nicolae, în calitate de reprezentant al Senatului, şi-a început susţinerea cu o referire la contextul în care CSM a luat decizia de a sesiza CCR.
„Am fost neplăcut surprins de situaţia creată şi de ipoteza în care Curtea Constituţională ar fi pusă în situaţia să analizeze un conflict juridic de natură constituţională, apărut în circumstanţe pe care le credeam elucidate. Nu este un secret faptul că sesizarea CSM s-a făcut după o intervenţie intempestivă a preşedintelui României, care s-a dus special la şedinţa CSM ca să ceară acest lucru. Este un lucru de notorietate publică şi nu poate fi negat”, a spus senatorul Şerban Nicolae.
În acel moment, el a fost întrerupt de preşedintele CCR, Valer Dorneanu, care i-a atras atenţia că se discută despre un conflict juridic de natură constituţională şi trebuie ca toţi cei care iau cuvântul să se refere strict la argumentele juridice.
Eugen Nicolicea, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaţilor, a cerut CCR, la rândul său, respingerea celor două cereri.
„Neexistând elementele care să determine un conflict juridic de natură constituţională privind CSM şi Guvernul, acela ca CSM să aibă în atribuţii să dea avize, dar mai mult decât atât, are practic o interdicţie din partea Curţii, care i-a limitat competenţele. În cealaltă speţă, există exercitarea atribuţiilor (…), chiar dacă pot să fie invocate anumite erori. Vă rog să respingeţi aceste două sesizări”, a spus deputatul Nicolicea.
La finalul dezbaterilor, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că pronunţarea se va face după încheierea deliberărilor.
