De ce nu vor accepta niciodată să fie de două ori mai puţini. Avion, maşină la scară, hotel de cinci stele şi nicio grijă în Parlament. Trai nineacă şi-o lume întreagă la picioarele tale!
Stau în cele mai bune hoteluri, au consilieri care le fac toată munca, toţi slujbaşii statului le răspund cu respect şi încearcă să le rezolve solicitările, iar muritorii de rând îi privesc ca pe sfinţii din ceruri. Cât câştigă efectiv un parlamentar şi ce alte avantaje primeşte n N-ar renunţa pentru nimic în lume la propriile mandate, pentru că e o viaţă foarte uşoară Dar unul din trei parlamentari ieşeni n-a deschis încă gura în plen, iar numărul iniţiativelor care au avut succes este ZERO
Nu e uşor să renunţi la soclul pe care stai ca parlamentar. E o aură care te înconjoară şi, chiar dacă nu te îmbogăţeşti automat din această funcţie, îţi asigură pe termen lung un trai de lux cu un efort minim. E obositor să buchiseşti legi, să înveţi capitole bugetare şi să te descurci prin hăţişul ordonanţelor emise pe bandă rulantă de Guvern, dar nu te obligă nimeni să o faci. Te ascunzi în peisaj şi, dacă te orientezi corect spre tabăra câştigătoare, un nou mandat vine aproape sigur.
În vacarmul creat de revenirea temei de reducere a numărului de parlamentari la 300, 7EST a făcut o analiză completă a vieţii de parlamentar. Pentru ce se bat cu atâta ardoare mii de candidaţi din toată ţara? Evaluarea activităţii parlamentarilor e deja demodată şi monotonă dacă nu e însoţită de imaginea reală a avantajelor pe care le au aleşii noştri. Respectul de care se bucură din momentul în care ies dimineaţa din casă şi un şofer le deschide portiera la maşină şi până la culcare, când recepţionera îi întreabă cu o voce catifelată la ce oră să-i trezească a doua zi, face viaţa să pară o imensă pernă umplută cu puf de gâscă. Iar ei stau cocoţaţi pe ea şi o armată de slujbaşi ai statului le stau la dispoziţie să îi servească.
Te afunzi în mochete
Parlamentarii României sunt cazaţi în trei dintre cele mai luxoase hoteluri din Bucureşti, cu multe stele, tradiţie şi servicii ireproşabile. Radisson Blu (fostul Bucureşti), Mariott şi Hillton Athene Palace. Cazarea este plătită de către Parlament, integral, iar facilităţile hotelului – sală de fitness, restaurante, piscină, terase – sunt la dispoziţia lor. Au inclus în camerele pe care le ocupă micul dejun şi accesul la piscină sau sala de fitness.
Foto: piscina Hotelului Radisson
Fiecare dintre hotelurile în care locuiesc sunt doar un vis frumos pentru românii de rând, pentru că aici confortul este dus la superlativ. Mochetele sunt moi ca straturile de gazon, recepţiile sunt impunătoare şi luxoase ca nişte navete spaţiale, camerele au paturi imense, cu lenjerie care miroase permanent a proaspăt, sistemele de iluminat inteligent te relaxează şi te fac să te simţi protejat, iar serviciul în cameră este asigurat 24 de ore din 24.
Relaxare la centrul spa
Mobilierul din camere este din lemn masiv, cu finisaje de înaltă calitate, iar ochii parlamentarilor sunt relaxaţi de cele mai inspirate combinaţii de culori ale decorurilor din camere şi de pe holuri. În toate cele trei hoteluri, marmura este folosită cu opulenţă, ca şi pielea moale a canapelelor, iar aerul este înmiresmat cu arome fine de către aeratoare ascunse în cele mai discrete colţuri.
Cum era de aşteptat, hotelurile în care sunt cazaţi parlamentarii au piscine impecabile. Cele mai spectaculoase sunt cele de la Radisson şi de la Mariott. Fiecare hotel are centru spa, dar accesul acolo se face contra-cost, nefiind inclus în preţul camerei. „Sincer să fiu, am fost de câteva ori la piscină, dar n-am exagerat deloc”, ne-a spus senatorul Ionel Agrigoroaei.
Movilă: „M-am săturat de hotel”
Însă până şi la împărţirea locurilor de cazare se aplică logaritmul politic. Aşa se face că nu toţi parlamentarii au dotările de top ale celor trei hoteluri enumerate. Unii au nimerit ceva mai prost. Un parlamentar ieşean care locuieşte la Radisson Blu în acte stă, de fapt, într-o anexă a hotelului construită în urmă cu zeci de ani, pentru deputaţii din Marea Adunare Naţională.
Foto: deputatul Petru Movila
„Am o cameră normală, banală, cu faianţă albă la baie. Mobilierul este destul de vechi. Mi-au venit copiii în vizită şi nu am avut loc să întind un pat pliant acolo. Mi-am transformat camera în birou, îmi primesc acolo consilierii şi mi-e suficientă”, ne-a spus senatorul Ionel Agrigoroaei.
Alţi doi senatori ieşeni – Mihaela Popa şi Dumitru Oprea – locuiesc tot la Radisson, în anexele hotelului, iar Petru Movilă s-a mutat la apartament luat cu chirie. „M-am săturat şi eu de discuţiile legate de banii pentru cazarea parlamentarilor”, a precizat Movilă.
Săptămâna de muncă din două zile şi un sfert
Parlamentarii pleacă, de regulă, luni dimineaţă, la 10, cu avionul spre Bucureşti. Au loc şedinţele pe grupuri parlamentare, fiecare la partidul său, pentru a se fixa orientarea voturilor pe fiecare lege din agenda săptămânală. Aici îşi fac treaba mai ales consilierii pe care îi plătesc, la comun, sau individual, parlamentarii. Oamenii plătiţi să facă analizele în locul aleşilor le prezintă principalele aspecte de care trebuie să ţină cont într-un act normativ, iar liderii de grup le dictează cum trebuie să voteze.
Pauzele mici şi dese…
Apoi vine pauza de masă, iar după-amiaza, de la 16.00, are loc o primă rundă în plenul fiecărei camere a Parlamentului. Prezenţa în plen e facultativă, totul e să fie cvorum, adică din doi parlamentari să fie prezent măcar unul.
Foto: senatorul Mihaela Popa
Marţi dimineaţă au loc şedinţe în plen, şi de la 9 la 13 se votează în viteză cam tot ce e important. După pauza de masă urmează şedinţele în comisiile de lucru, cele mai importante, pentru că acolo se analizează în detaliu fiecare proiect legislativ. În comisii se face diferenţa între cei care vor să facă treabă şi cei care nu prea se omoară cu firea. La comisii poţi să-ţi trimiţi şi consilierul să te înlocuiască.
…cheia marilor succese
Miercuri dimineaţă au loc şedinţele reunite ale camerelor, iar la prânz majoritatea şi-au luat zborul spre oraşele natale. O minoritate foarte redusă rămâne şi joi în comisii, în general cei care îşi iau cariera de parlamentar în serios şi vor să ajunge departe. Cei mai mulţi, miercuri la ora 15.00 sunt deja acasă.
Teoretic, au activitate în teritoriu, dar au treabă mai mult cei cu colegii la ţară, unde îi mai cheamă primarii la tot felul de şedinţe festive. Cei care au circumscripţie în oraşe încearcă să fie vizibili în presă şi se cer la interviuri, odată la câteva săptămâni, sau îşi pun consilierii să le scrie pe bloguri în numele lor.
< strong>Cât ne costă un parlamentar
Cheltuielile cu transportul, cazarea, diurnele, angajaţii, chiriile cabinetelor şi salariile pentru fiecare ales din Parlamentul României sunt de aproximativ 4.500 de euro lunar. Suma este împărţită între:
* cheltuielile cu personalul propriu – 5.600 de lei brut, 3.600 de lei net (consilieri, secretară etc);
* 4.400 de lei deconturi pentru spaţii, chirii de cabinete parlamentare, birotică, transport în judeţ în interesul biroului parlamentar;
* 4.000 de lei cazarea (decontarea pentru hotel se face direct de către Parlament, banii nu trec pe la demnitar);
* diurne cuprinse între 1.200 şi 1.600 de lei, în funcţie de zilele petrecute la Bucureşti;
* transport cu avionul sau cu maşina, circa 1.700-1.800 de lei lunar;
* salariul demnitarului – aproximativ 4.900 de lei net.
Relu Fenechiu şi Varujan Vosganian, care sunt miniştri, primesc lunar şi salariu de parlamentari deşi nu dau niciodată pe la Casa Poporului. Aşa-i legea.
Oportunism: cum era să schimbe Oajdea soarta etichetelor
Parlamentarii ieşeni nu rup norii cu iniţiativele legislative, deşi unii fac excese în direcţia aceasta, urmărind să se remarce şi nu să le treacă neapărat iniţiativele. Gheorghe Emacu (UNPR) a venit cu ideea ca steagul României să conţină şi stema ţării. O idee inedită, dar care a făcut înconjurul patriei.
Foto: deputatul Gheorghe Emacu
Un mare amator de iniţiative declamate de la tribuna Parlamentului este Daniel Oajdea. El a cerut, printre multe altele, ca etichetele de bumbac de pe interiorul hainelor să suporte modificări, printr-o lege nouă, pentru că acum zgârie pielea celor care le poartă.
Ca regulă, toţi parlamentarii ieşeni semnează adeziuni pe legile importante, alături de zeci de alţi colegi din cele două camere.
Mai grav este că 35% dintre parlamentarii ieşeni n-au luat nici măcar o dată cuvântul la de la tribună în cele şase luni de mandat, adică unul din trei aleşi este mut complet.
Chiuleşti, nu chiuleşti, leafa merge
Pentru că cei mai mulţi dintre aleşi mai mult nu dau pe la serviciu decât dau se discută mereu despre faptul că nu sunt penalizaţi aproape în nici un fel pentru absenţe. În mod normal, prezenţa este bifată cu o cartelă, dar nici nu-i aduce mari avantaje materiale. Şi asta pentru că, indiferent dacă este prezent la şedinţele de plen sau la discuţiile din comisii sau grupuri parlamentare, alesul va primi aproape aceiaşi bani. Singurele sume la care contabilitatea Casei Poporului umblă în caz de absenţe sunt cele de diurnă pentru zilele petrecute la Bucureşti.
– 588 de membri are Parlamentul României. 23 dintre aceştia reprezintă Iaşul
– 10 din 23 de parlamentari au avut interpelări adresate Guvernului. 13 n-au nicio întrebare de pus
– 0 (ZERO) iniţiative legislative din cele 130 depuse de parlamentarii ieşeni au devenit legi, deci niciuna n-a trecut de votul în Parlament