– despre rama roz a unui tablou tărcat –
Care va să zică : dacă dăm la o parte tonele de sirop cleios, audio-video-etc, ce avem, concret, în celelalte 364 de zile în care nu e op’mart’e-ziua-femei’ ?
Primul lucru care îmi vine în minte, ca ateu duşmănos ce sînt, e înghesuiala în altar a femeilor credincioase, în rarele ocazii cînd au dreptul să păşească în acel loc special al bisericii, rezervat doar bărbaţilor. Ori faptul că au probleme cu intrarea în biserică, în anumite zile ale lunii. Sau că principalele culte creştine le interzic femeilor să ajungă preoţi ori măcar diaconi.
Ştiu, o să-mi ziceţi că religia e o chestie aparte, privată, cu reguli vechi şi neschimbate, venite de la Dumnezeu. Ca ateu care a citit oleacă Noul Testament, aş putea să vă spun că chestiile de mai sus, la fel ca multe altele, sînt nişte tîmpenii care n-au nici o bază creştină, dacă nu cumva sînt anti-creştine de-a binelea, fiind scornite de creierele care au cimentat o societate patriarhală plină de primitivism.
Dar, fiindcă ştiu că ar începe o discuţie sterilă şi fără sfîrşit, n-o să mai zic prea multe despre bizareria situaţiei în care una din marile religii ale lumii o venerează pe mama fondatorului acelei religii, dar discriminează în mod evident şi primitiv majoritatea feminină a credincioşilor. Ori despre faptul că o ţară membră a UE, Grecia, are pe teritoriul său o zonă, Athos, în care femeilor le este interzis accesul.
O să trec, deci, la cestiuni laice : ştiţi vreo figură de femeie pe monedele / bancnotele romîneşti ? Sper să fiţi de acord că emiterea de monedă naţională nu mai e o chestiune privată, cu implicaţii divine. Ana Ipătescu vă spune ceva ? Unii istorici zic că a făcut ceva chestii pe la revoluţia de la 1848. De regina Maria, străina aia care a făcut multe pentru Romînia, aţi auzit ? Eu îs şi republican, nu numa’ ateu, da’ la ţară este o vorbă : ce-i drept, nu-i păcat. De Ecaterina Teodoroiu, învăţătoarea aia care s-a dus să lupte, voluntară, în Primul Război Mondial, vă amintiţi ? Scrie de ea în cărţile de şcoală. Da, a şi murit în război, că gloanţele nu se uită mai întîi, să vadă dacă eşti bărbat cu permis de altar ori femeie cu permis de cratiţă.
De Elisabeta Rizea, ţăranca aia simplă, chinuită de securişti ca la Auschwitz, ca să-i trădeze pe luptătorii anti-comunişti, nu vă mai întreb, că e cam devreme să intre în cărţile de şcoală, într-o ţară încă prea bolnavă de comunism. Deci ar fi prea de tot ca figura ei să fie măcar şi pe moneda de un ban. N-ar fi comod pentru bărbaţii patriei să afle că a existat o femeie care avea mai mult testosteron moral decît turme întregi de purtători bipezi ai decoraţiunilor anatomice inghinale.
Keep calm, nu-s în nici un proiect feminist, cu finanţare occidentală. Pur şi simplu mi se apleacă de la siropul de op’mart’e. Mai ales în contrast cu mîlul cotidian, devenit obişnuinţă pentru masele largi, populare.
În rest, rămîne cum am stabilit : femeia l-a băgat pe bărbat în păcat ş.a.m.d. În fine, probabil că Maria din Magdala şi partenerul ei ar avea o părere diferită. Dar asta, evident, e doar o presupunere de ateu duşmănos.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii ieşene. Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.