Ultima şedinţă a Comisiei de Dialog Social a fost dedicată analizării impactului stresului asupra stării de sănătate a angajaţilor, constatându-se faptul că stresul provoacă la fiecare trei zile câte un accident de muncă.
„Piaţa muncii în continuă schimbare, prin reduceri de personal, externalizarea unor servicii, creşterea numărului de contracte de muncă pe perioadă determinată în detrimentul celor pe perioadă nedeterminată, nesiguranţa postului, volumul mare de muncă, salarizarea insuficientă, orele suplimentare, tehnologia avansată creează o presiune asupra factorului uman. Dacă la aceşti factori adăugăm şi dezechilibrul ce apare între viaţa privată şi muncă, putem vorbi de o creştere a riscurilor de stres ocupaţional în rândul populaţiei active, chiar dacă statisticile din România nu oferă date cuantificabile“, au precizat reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă.
Conform datelor centralizate la nivel european, 22% din lucrători sunt afectaţi de stresul ocupaţional, care este a patra cea mai frecventă problemă de sănătate raportată, după durerile de spate, durerile muscular şi oboseala. În acelaşi timp, mai puţin de 30% din managerii români sunt preocupaţi de stresul suportat de angajaţii lor. Conform aprecierii inspectorilor ITM, stresul a provocat în ultimii 3 ani 333 de accidente de muncă. Un număr de 62 de ieşeni au murit în timpul serviciului din cauze provocate de stres, în 21 de cazuri fiind vorba de moarte provocată de boli asociate stresului.
Din totalul celor 333 de accidente de muncă provocate de stres, 52 au avut loc în construcţii, 49 în activităţi de fabricare a pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule, iar în 44 de cazuri a fost vorba de accidente de circulaţie.
Directorul ITM, George Albulescu, a precizat că instituţia pe care o conduce face demersuri pentru recunoaşterea stresului ca boală profesională din cauza numeroaselor cazuri de accidente provocate. ITM solicită şi verificarea aptitudinilor psihologice la angajare şi evaluarea periodică a angajaţilor de către un psiholog, ca şi organizarea unor sesiuni de informare cu angajatorii ieşeni, privind impactul stresului profesional asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Principalele simptome fizice ale stresului constă în dureri de cap, hipertensiune, stare de oboseală, indigestie, palpitaţii, dificultăţi respiratorii, stare de vomă, iritaţii ale pielii, stări de leşin, transpiraţie excesivă, constipaţie sau diaree, creştere sau scădere rapidă în greutate, răceli frecvente, gripe sau alte infecţii minore.
