- Modul în care s-au cheltuit banii europeni alocați pentru modernizarea Iașului a intrat acum în atenția magistraților ieșeni
- Oamenii de afaceri implicați în implementarea proiectelor acuză autoritățile că le-au „furat” pur și simplu întreg profitul pe care trebuiau să-l obțină
- Valoarea contractelor aflate în discuție este de ordinul milioanelor de euro
Câteva dintre cele mai puternice firme de construcții din Europa și din județul Iași au declarat război autorităților locale ieșene. Implicate în lucrările de modernizare a infrastructurii din municipiul Iași firmele respective s-au plâns la Tribunal că după finalizarea lucrărilor de infrastructură finanțate cu fonduri europene de ordinul zecilor de milioane de euro la sfârșit după ce au finalizat totul s-au trezit că beneficiarii au aplicat o serie de sancțiuni care le-a adus pe companiile respective tocmai în situația de a pierde profitul pe care trebuia să-l obțină din respectivele colaborări. Acest război se duce în jurul unora dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din municipiul Iași, respectiv cel privind modernizarea rețelei de aducțiune și distribuție apă și cel privind modernizarea rețelei de canalizare. Lucrările la ambele proiecte au fost efectuate de un consorțiu format din firmele Bilfinger Baugesellschauft – DAS SRL – Hidroedil SA. Bilfinger Baugesellschauft este o companie înregistrată în Austria care în prezent se numește Implenia Baugesellschauft. După efectuarea recepțiilor finale ale celor două obiective, companiile s-au trezit că principalul beneficiar, adică ApaVital, distribuitorul de apă ieșean, le aplică sancțiuni de aproape 1 milion de euro la ambele contracte.
Investiții uriașe
Ambele investiții au fost finanțate de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, contractele de execuție fiind semnate în aceiași perioadă, adică la începutul anului 2012. Primul contract încheiat de ApaVital cu consorțiul format din Implenia Baugesellschau (folosim denumirea actuală a companiei)-Das SRL-Hidroedil SA este cel referitor la modernizarea rețelei de canalizare a orașului Iași. Contractul a fost semnat la data de 23.02.2012 și a avut o valoare de 18.193.243 lei, adică aproape 3,5 milioane euro cu TVA. Potrivit acestui contract, lucrările trebuiau finalizate până la data de 27.10.2014 când a și fost încheiat primul proces verbal de recepție. Cel de-al doilea contract, adică cel referitor la modernizarea rețelei de alimentare cu apă în orașul Iași, a fost încheiat la data de 14.03.2012 și a avut o valoare de 27.384.353, 46 lei adică peste 10 milioane de euro.
Lucrările au început 2 aprilie 2012 şi trebuiau finalizate până la 13 decembrie 2013.
Europenii spun că s-au înregistrat întârzieri
Organismele naționale și europene care au monitorizat modul de implementare a proiectelor respective au susținut că s-au înregistrat unele întârzieri în implementarea finanțării și prin urmare au dispus aplicarea unor sancțiuni financiare. S-a aplicat câte o sancțiune pentru fiecare proiect în parte. Prima sancțiune a fost aplicată la data de 12.01.2015, odată cu încheierea documentului constatator referitor la îndeplinirea relațiilor contractuale pentru obiectivul „Modernizarea rețelei de alimentare cu apă în orașul Iași” prin care se constată finalizarea cu întârziere a lucrărilor și prin urmare se aplică consorțiului de firme penalități de întârziere de 2.441.898 lei. Pentru proiectul privind rețeaua de canalizare s-a încheiat „Documentul constatator final” nr.44544/30.10.2015 care include „penalități datorate de contractant pentru neconformarea cu perioadele de timp ofertate la licitație”, valoarea sancțiunii aplicate fiind de 1.467.197 lei. Pentru ambele proiecte consorțiul de firme a primit o penalizare totală de 3.909.095 lei, adică circa 900.000 euro la cursul actual al monedei europene.
„Este vina proiectantului”
Companiile de construcții au ales să nu plătească sancțiunea primită și au solicitat în justiție anularea celor documente constatatoare prin care au fost „amendate”. Contestațiile depuse de companii se judecă de aproape 2 ani la Tribunalul Iași. Avocații firmelor de construcții au arătat în instanță că întârzierile s-au datorat unor evenimente imprevizibile înregistrate pe teren cum ar fi (surparea unor maluri de pământ, infiltrații de apă). „Executarea lucrărilor stabillite prin contract a fost deseori îngreunată de evenimente imprevizibile aflate în afara controlului antreprenorului constând în infiltrații de apă în sistemul de canalizare de reabillitat, de rețele de utilități suplimentare celor existente în avizele furnizorului de utilități sau în proiectul tehnic”, au arătat în instanță avocații companiilor de construcții.
Mai mult decât atât, firmele de construcții au mai aratăt că s-au înregistrat întârzieri și din cauza unor erori de proiectare. Am arătat cu ocazia expunerii situației de fapt că cea mai mare parte a cauzelor care au generat întârzieri în execuție au fost generate de inconsistențe ale proiectului tehnic proiectant fiind Eptisa România aceiași entitate care a deținut și calitatea de inginer consultant al contractului. Întârzierile se datorează unor cauze ce țin mai degrabă de necorelări ale proiectului tehnic și ale documentelor suport cu realitatea din teren. Proiectul ridică serioase semne de întrebare cu privire la premisele de la care a pornit”, au mai arătat firmele de construcții.
Eptisa: „De ce nu au spus la timp”?
Și proiectanul Eptisa România a intervenit în cele două procese deschise de firmele de construcții. Într-o întâmpinare depusă la dosar, Eptisa susține că potrivit contractului firmele de construcții aveau obligația să anunțe la timp dificultățile întâmpinate în timpul execuției.
„Termenul de execuție a lucrărilor a fost factor de evaluare tehnică în procedura de atribuire a contractului. Neconformitățile constatate în timpul lucrărilor de terasamente dintr-un front de lucru vor fi transmise în timp rezonabil în regim se soluționare în condițiile legislației și timp util menținând în același timp frontul de lucru în stare activă”, a arătat Eptisa România.
Constantin MAZILU