România a avut cea mai redusă creştere a PIB-ului exprimat în miliarde de euro dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, între 1989 şi 2016, de patru ori, în condiţiile în care în Bulgaria PIB-ul a crescut de 4,1 ori, iar în Ungaria, Republica Cehă şi Polonia de 5-7 ori, se arată într-un raport al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, dat miercuri publicităţii în cadrul conferinţei „Dincolo de PIB: dezvoltare umană şi bunăstare“, organizat de Institutul Aspen România la Palatul Parlamentului.
„Trebuie să acceptăm că faza de tranziţie s-a terminat, iar ceea ce am obţinut este cea mai polarizată economie şi societate din Europa, cu un grad ridicat de dezagregare. România este complet dezechilibrată, după ce în toată această perioadă s-a dus o politică a veniturilor mici, despre care s-a spus că este necesară. Astăzi, doar 59% dintre români spun că sunt satisfăcuţi de viaţa lor, faţă de 83% din cele 15 ţări cele mai dezvoltate din UE“, a spus Cătălin Zamfir, academician, profesor de sociologie.
Astfel, România avea în 1989 un PIB de 42,6 mld. euro, în timp ce PIB-ul Poloniei era doar cu 50% mai mare, în valoare de 64,3 mld. euro. În 2016, PIB-ul României a fost de 169,4 mld. euro, iar cel al Poloniei de 432,4 mld. euro, de 2,5 ori mai mare.
România are astăzi un PIB per capita de 8.000 de euro, adică un sfert din PIB per capita în Germania sau Franţa, exprimat în valoare nominală. Măsura bunăstării şi a calităţii vieţii dincolo de dimensiunea PIB per capita a devenit o preocupare şi în sectorul privat.
Şerban Toader, senior partner KPMG România, a spus miercuri că între dezvoltarea economică din România şi cea din Occident este de fapt o distanţă mai redusă decât cea reflectată de diferenţa de PIB per capita.
