Marian Olteanu (Gramma): „ Regiunea Dealurile Moldovei era considerată “leagănul viticulturii românești”, însă, când în Dealul Mare s-au facut investiții masive, la noi se producea vin mult și ieftin.”
Dan Vrănescu ( Hermeziu): „Producătorii au înțeles că, dacă vor să se diferențieze pe o piață puternic concurențială, miza o reprezintă soiurile locale, soiurile de struguri cu tradiție.”
La interviurile 7Est îi punem față în față pe Marian Olteanu de la Gramma și pe Dan Vrănescu, reprezentantul cramei Hermeziu. Cei doi ne-au dezvăluit de câtă răbdare, muncă și ce resurse sunt necesare pentru a construi un astfel de business și un nume de succes în industria vini-viticolă. De asemenea, Olteanu și Vrănescu ne-au explicat cum trebuie să alegem un soi de vin, care sunt cele mai bune vinuri lansate pe piață de către Gramma și Hermeziu, dar și care sunt problemele acute cu care se confruntă producătorii autohtoni de vinuri.
- Cum sunt văzute în țara companiile ieșene și vinurile produse de acestea? Unde ne situăm ca și nivel de calitate și competitivitate față de alți producători români?
Marian Olteanu: În țară începem să fim văzuți mai bine, prin prisma eforturilor pe care le face fiecare producător. Nu e un secret că regiunea Dealurile Moldovei era privită drept “leagănul viticulturii românești”, fiind cea mai întinsă și complexă din țară, însă, în timp ce în Dealul Mare se fac investiții masive de 20 de ani și avem un nucleu consistent de producători de calitate, în zona noastră, până acum câțiva ani, se producea vin mult și ieftin. Acum suntem noi, e Crama Hermeziu, sunt cei de la Casa de Vinuri Cotnari și nu în ultimul rând, vecinii de la Bucium. Toată lumea investește în calitate și în imagine. Pe scurt, ușor, ușor devenim un punct tot mai proeminent pe hartă.
Dan Vrănescu: Zona Iașului este etichetată ca fiind propice pentru vinuri albe și roze. Progresul vinurilor locale este evident, iar producătorii au înțeles că, dacă vor să se diferențieze pe o piață puternic concurențială, miza o reprezintă soiurile locale, soiurile de struguri cu tradiție. În ceea ce privește vinurile albe si roze, specificul zonei este dat de vinuri proaspete și fructate, de vinuri aromate, vedeta locală fiind Busuioaca de Bohotin. Avem multe soiuri albe care se găsesc arealul potrivit: Frâncușa, Tămâioasa Românescă, Feteasca Alba, Grasa de Cotnari, Aligote, Feteasca Regală. Ca nivel de calitate pe segmentul albe/rozeuri nu avem nimic de invidiat la alte zone ale României, ba, din contră, în ultimul timp, vinurile noastre fac, pe multe segmente, diferența, plasând zona Iașiului pe podiumul national datorită eforturilor unor crame de tradiție – Casa de Vinuri Cotnari, Bucium sau a unor crame noi – Crama Hermeziu, Grama, Crama Țibu. În ceea ce privește vinurile roșii, teoretic Iașul tânjeste după soarele din sud. În realitate, vremea este în continuă schimbare – spre încălzire globală, care face ca arealul viticol din NE României să devină o realitate și în vinuri roșii ușoare, de consum. Clar, să nu ne așteptăm imediat la rezultate importante pentru că mai avem de experimentat, mai avem de așteptat.
Susținerea și sursele financiare reprezintă axul central pentru competitivitatea producției vini/viticole, dar și dimensiunea socială și etică a fiecărei Crame. Legătura dintre vița de vie și teritoriu devine foarte importantă, la fel conservarea ambientului, a ecosistemului și a surselor naturale, pe care consumatorul le privește cu interes crescând. Toate acestea sunt posibile doar cu tehnologii de ultimă generație, tot mai “eco-friendly”, în măsură să dea un vin tot mai bun și sănătos. Prin urmare cramele ieșene au început, de ceva timp, să dea mare atenție procesului de vinificație, fapt care ne aduce rezultate bune.
- Cum a evoluat crama dumneavoastră în ultimii ani?
Marian Olteanu: S-a maturizat. Totul a început având la baza via ( deja matura, 50 de ani) și multă pasiune. Acum pot spune, fără rețineri, că știm ce facem. Anul acesta am investit în 10 tancuri de vinificație mici, de 4000 si 5000 l, în care putem face atât vinuri roșii cât și albe. Am evoluat din punctul de vedere a practicilor și a viziunii în vinificație. Am selectat mai atent strugurii. Și nu în ultimul rând, comunicăm tot mai bine, preponderent pe canalele unde știm că navighează consumatorii noștri.
Dan Vrănescu: În cea mai extinsă zonă viticolă a României – Dealurile Moldovei, în podgoria Probota, pe lunca Prutului, se naște, în 2008, Crama Hermeziu, cu o primă experiență cu struguri de masa și ceva struguri de vin. Din anul 2011 începe investiția masivă în vița de vie, cu plantarea a 100 hectare, ajungând în prezent la 157 ha. Astăzi crama are una dintre cele mai modern linii de vinificație cu o capacitate de 20000 hl. Și, bineînțeles că vinul trebuie legat de istorie, astfel că terenurile plantatiei vin direct de la familia Negruzzi, cu cel mai de seama reprezentant Constantin Negruzzi, născut în Trifeștii Vechi ( astăzi Hermeziu), om politic, scriitor de seamă din perioada pașoptistă, fiul paharnicului Dinu Negruț și al Sofiei Hermeziu( de aici și numele cramei), fiica logofătului Iorgu Hermeziu.
Traiectoria ascendentă a Cramei Hermeziu este datorată în primul rând calității vinului, premiat în diverse concursuri naționale și internaționale, cea mai reprezentativă fiind medalia de argint – 90 puncte cu Busuioaca de Bohotin 2016 la concursul Decanter, unul dintre cele mai mari concursuri mondiale.
Crama este în continuă creștere, ocupând tot mai mult spațiu în piața vinului, cucerind tot mai mulți fani, într-o continuă expansiune teritorială, cu o susținere financiară sănătoasă, fără oferte și discounturi care să declaseze produsul, cu un oenolog talentat, în persoana lui Gabriel Stoica, cu o experiență internațională în USA, South Africa și Italia.
- Cum a fost producția în această toamnă și la ce surprize să ne așteptăm
Marian Olteanu: Productia din 2017 a fost una cu mult mai mica fata de anii trecuti dar mult mai calitativa. Din partea noastra? Trebuie sa ne asteptam doar la surprize placute.
Dan Vrănescu: Recolta 2017- de excepție calitativ și cantitativ …Anul 2017 a fost fantastic, cu toate că în aprile am asistat la un înghet târziu, urmat de zăpadă. Restul anului a fost echilibrat, neexistând fenomene extreme, cu un bun raport soare/precipitații care a făcut ca strugurii să aibă o maturitate totală, un bun raport de zahăr și o aciditate splendidă. Calitatea vinului 2017- efemeră o evaluare a calității, dar se arată un an de excepție. Surprizele vinului 2017- bazele de spumant culese mai devreme arată caracteristici necesare unui an de excepție.
- Care sunt vârfurile cramei dumneavoastră în opinia clienților ? Care sunt vinurile tale?
Marian Olteanu: Avem mai multe vârfuri. Mie îmi place să cred că avem doar un singur nivel de calitate, cu personalități diferite pentru fiecare soi. Unii consumatori ar arăta spre Aligote, pentru că este un soi tot mai rar și fiind mai subtil în arome, poate fi asociat mai ușor cu o paletă mai largă de preprate. Alții ar arăta spre Cuvee Vișan rosé, sau, varianta lui Magnum, de 1,5 l, care a mers foarte bine anul acesta … am rămas fără el…
Eu personal, cel mai mult m-am atașat de Feteasca Albă.
Dan Vrănescu: În topul preferințelor clienților Hermeziu se află C’est Soir – o gamă de rozeuri frantuzești prin nume și stilul Provence. Gama C’est Soir vine în atenția consumatorului prin culoarea roz- somon sau roz deschis, foita de ceapa., arome florale sau fructate, vinuri usoare, de consum. De asemenea, Thrubilo – spumant realizat prin „metoda Charmat”, unul dintre primele realizate în România prin această metodă, din struguri Chardonnay, o a doua fermentație în autoclava circa 3 luni. Nu putem lăsa deoparte Gama Hermeziu (vinuri albe și vinuri roșii) și Gama Scrisori (avem 5 tipuri de cupaje denumite generic Scrisori 1/2/3/4/5). Hermeziu a lanasat anul acesta, la Vinvest Timișoara, o nouă gamă – Vladomira. Numele vine de la satul Vladomira/ comuna Trifesti unde sunt locate parte din vii, gama fiind una de soiuri românești – fetească albă, fetească regală, fetească neagră și busuioacă de Bohotin.
Eu prefer C’est Soir Cabernet Sauvignon (cu arome fructate, de fructe mici și roșii – zmeura, fragi, gust fresh susținut de o aciditate bună), Riesling de Rhein, abia intrat pe rod în 2016 și cupajul alb Riesling/Sauvignon. Însă, la sfârșitul acestor alegeri personale, pot spune următoarea filozofie proprie: alegerea vinului este o chestie contextuală favorizată de vreme, ambient, culoare, meniu, stare spirituală, îmbrăcăminte, companie, etc.
- Care a fost cel mai bun vin produs de crama dumneavoastră?
Marian Olteanu: Vinurile sunt copii noștri, nu pot să spun că unul e mai frumos sau mai deștept. În schimb, dacă ne luăm după vânzări, Aligote și Cuvee Vișan alb stau umăr la umăr.
Dan Vrănescu: C’est Soir – Cabernet Sauvignon 2015, un roze cu nuanțe simpatice de căpșuni, zmeură și flori roșii îmbrăcate elegant de o aciditate bună, foarte fresh și ușor crocant, cu o persistență lungă, ușor de asociat culinar, volatil și în același timp statornic, misterios și sexy.
- Care sunt cele mai acute probleme ale industriei vini-viticole și ce soluții există?
Marian Olteanu: Nu se iese la export așa cum o fac frații noștri din Republica Moldova, de exemplu. Iar acesta este un aspect pe care ni-l reproșează inclusive străinii: avem crame tehnologizate, facem vinuri bune, terenul din România are un potential enorm (de unde și numărul mare de crame cu investitori străini), doar că nu avem o strategie unitară de poziționare în lume ca țară producătoare de vin. Iar acest lucru nu îl poate face un producător sau un grup de producători, ci este nevoie de o strategie la nivel central.
Dan Vrănescu: LIPSA EXPORTULUI . Soluția – participarea cramelor la târgurile de specialitate internaționale, crearea departamentului export cu oameni dedicați și profesioniști. LIPSA MARKETINGULUI PROFESIONIST – în România nu există un produs cu o creștere datorată în mare parte marketingului. Mari deficiențe și semne de întrebare în alegerea etichetei produsului, în alegerea numelor, lipsa spotului media de calitate, lipsa site-ul on-line, legături comerciale aproape inexistente între actori/cinema/sportivi/ moda și produs. Vezi până și Moldova – prin reclama( dovedită fake) cu Bradd Pitt a găsit legatură înaintea noastră. Soluția- buget mărit și departamente specializate din rândul tinerilor IT. Tot la capitolul problem, eu văd o problemă mare în distribuția clasică a produsului vin în circuitul HORECA – restaurant, hoteluri, care pare a nu mai fi soluția ideală pentru a prinde consumatorul final. Canalele distribuitorilor, comercializarea vinului la bag în box, lipsa agenților profesioniști, lipsa reprezentanților competenți, dau cramelor dureri de cap. Și eu văd necesar, ca în viitor, cramele să găsească noi canale de comunicare cu consumatorii, să găsească noi puncte de legătură între ofertă și cerere. Soluția – investiții în personal și, foarte important, să creezi o rețea de distribuție calificată cât și forme noi de marketing și canele comerciale inovative.
- Dacă ar fi să faci top 3 vinuri românești în 2016, care ar fi acesta? De ce?
Marian Olteanu: E un top personal? O să fiu subiectiv, dar, ca să diminuez doza, nu o să mă refer la vecinii mei și nici la branduri care au deja o vechime pe piață. Primul ar fi vinul roșu a celor de la Licorna – Dealul Mare, cine le face știe ce face și au, probabil, cele mai bune Fetești negre. Al doilea în prefereințele mele este un vin de la Domeniul Vladoi (Dobrogea) – e exact conceptul acela de afacere de familie in care se implica cu totul de la productie la vanzare, care produc un Sauvignon blanc fantastic. Medalia de bronz merge către Freamat roșu 2014 … foarte bun, un vin produs de Crama Catleya – Mehedinți, cu un oenolog francez care s-a îndrăgostit de țara asta și face vin așa cum știe el, aici.
Dan Vrănescu: ALB – preferatul meu este Lechburg – Sauvignon Blanc. Intens, expresiv, mineral cu final tonic, te duce cu gândul la “Lumea Nouă” din Lechința, areal în Bistrita cu state vechi în branșă. La ROZE – Crama Hermeziu cu C’est soir – Busuioaca de Bohotin sec, un atac terorist cu mii de flori care explodează în miros și gust ușor de piersică, persistent, tipic care te trimite cu gândul la Iași, echilibrat în pret, sticlă franțuzească. Am ajuns și la vinul ROȘU iar alegerea este Crama Știrbey – Negru de Drăgășani, nebaricat. Pedigree oltenesc, prietenos, fructat, alcool bine integrat, cu potențial de invechire, specific.
Rareș Neamțu
