Golănia a fost descoperită de Curtea de Conturi BCR refuză să plătească primăriei redevență pentru terenul din Podu Roș, cel pe care este construit sediul din Iași al băncii Deși a trecut mai bine de doi ani de când Camera de Conturi a descoperit această ilegalitate, municipalitatea nu a reușit încă să-și recupereze banii Totul a plecat de la faptul că în anul 2011 sediul din Podu Roș al băncii a fost vândut la un preț de 5,2 milioane de euro
Situație incredibilă! Banca Comercială Română, una dintre cele mai prospere unități bancare autohtone, refuză să achite municipalității redevența anuală pentru terenul din Podu Roș, cel pe care este construit sediul din Iași al instituției financiare. Mai mult decât atât, Primăria Iași și implicit ieșenii s-ar fi ales definitiv cu o pagubă imensă în buget cauzată prin refuzul BCR de a plăti redevența pentru terenul din Podu Roș dacă întreaga afacere nu ar fi fost descoperită de inspectorii Camerei de Conturi Iași. Grav este că deși au trecut doi ani de când Camera de Conturi a descoperit că BCR ocupă gratis terenul primăriei, abia în urmă cu câteva săptămâni municipalitatea a deschis un proces civil în justiție pentru a recupera banii datorați de banca comercială pentru cei peste 2.000 de metri pe care îi ocupă în Podu Roș.
Teren concesionat în anul 1991
În anul 1991, pe când primar al Iașului era Emil Alexandrescu, BCR a solicitat municipalității o suprafață de teren într-o zonă centrală pentru construirea unui sediu al sucursalei ieșene. În urma acestei cereri, fostul primar Emil Alexandrescu a fost de acord să concesioneze către BCR pentru o perioadă de 49 de ani o suprafață de 2.262 mp situată la intersecția străzii Palat cu strada Sfântu Lazăr. Valoarea redevenței a fost de 90 lei pentru un metru pătrat. După semnarea contractului de concesiune, BCR a construit pe terenul din Podu Roș un sediu cu 9 etaje, cu o suprafață utilă de 1.457 metri pătrați. Între timp, banii s-au devalorizat, iar municipalitatea nu a mai reactualizat valoarea redevenței pe care ar fi trebuit să o plătească banca, aspect constatat de Camera de Conturi în anul 2015. Mai mult decât atât, inspectorii Camerei de Conturi au putut să constate că în anul 2011 sediul băncii a fost vândut către un SRL care administra bunurile imobile ale BCR și nu a mai fost încheiat un nou contract de concesiune. Cu alte cuvinte, din anul 2011 și până prezent, BCR, care raportează un profit anual de câteva zeci de milioane de euro, folosește în mod gratuit terenul municipalității. Pentru a se eschiva de la plata redevenței pe teren, BCR a apelat la unele jonglerii birocratice și financiare.
Sediul, vândut unui SRL cu 5 milioane de euro
În anul 2011, după circa 6 ani de la preluarea băncii românești de către austriecii de la Erste Bank, BCR a vândut sediul din Iași al băncii către BCR Real Estate Management SRL, una din societățile satelit care administrează imobilele băncii. De altfel, contractul de vânzare-cumpărare este semnat de un anume Florian Dangl, în calitate de vânzător, adică de reprezentant al BCR cât și în calitate de cumpărător adică de reprezentant al BCR Real Estate Management SRL. În plus, pe data de 30.09.2016 Adunarea Generală a Acționarilor SC BCR SA a aprobat fuziunea prin absorbție cu SC BCR Real Estate Management SRL și Bucharest Financial Plazza SRL, ultima fiind o altă firmă din grup care se ocupa de activele imobiliare ale băncii. Prin această fuziune, sediul BCR Iași a revenit în patrimoniul băncii. Conform contractului de vânzare-cumpărare menționat anterior, sediul băncii a fost vândut cu 22.873.965 lei adică aproximativ 5,2 milioane euro. Camera de Conturi a constatat că după parafarea acestei tranzacții nu a fost încheiat un nou contract de concesiune cu noul proprietar al clădirii, după cum prevede Legea.
„La nivelul anului 2015, în evidențele municipiului Iași, titulară a terenului concesionat respectiv a obligației de plată aferente figura BCR Iași deși aceasta încheiase contractul de vânzare-cumpărare 2174/29.11.2011 cu BCR Real Estate management prin care concomitent cu vânzarea clădirii se transmite și dreptul de concesiune asupra terenului. De asemenea, nu au fost prezentate documente din care să rezulte încheierea unui nou contract. De asemenea nu s-a actualizat nivelul redevenței conform contractului. Ultima actualizare a redevenței s-a realizat în anul 2008”, se arată în raportul Camerei de Conturi.
BCR nu vrea să plătească, nu vrea să negocieze
Din documente reiese că municipalitatea a fost notificată la timp de faptul că imobilul din Podu Roș și-a schimbat proprietarul. Aceleași documente arată că primăria i-a chemat pe reprezentanții BCR Real Estate Management SRL să negocieze un nou preț al redevenței. Cu această ocazie primăria a întocmit un nou raport de evaluare asupra suprafeței, document din care reiese că un metru pătrat valorează 413 euro. Prin adresa 87640/25/09/2012, municipalitatea a convocat comisia de negociere pentru a discuta cu reprezentanții BCR Real Estate Management o nouă valoare a redevenței. Comisia de negociere s-a reunit pe data de 4.10.2012, dar reprezentanții BCR Real Estate Management au refuzat negocierea redevenței pornind de la un preț al terenului de 413 euro/mp. În această afacere lucrurile au bătut pasul pe loc până în anul 2015 când inspectorii Camerei de Conturi au constatat că primăria este păgubită de BCR.
Primăria a dat BCR în judecată
Cu toate acestea, abia în 2017 municipalitatea ieșeană a deschis la Judecătoria Iași un proces civil prin care solicită magistraților ieșeni să oblige BCR ( a fost chemată în instanță BCR Real Estate Management dar între timp s-a produs fuziunea cu BCR SA) să plătească pagubele produse prin neplata redevenței la o valoare actualizată conform Legii și să încheie un nou contract de concesiune conform Legii.
„Vă rugăm ca pe baza probelor ce se vor administra să dispuneți plata unor daune interese constând în lipsa de folosință a terenului la prețul pieței care va fi stabilit prin expertiză de la data de 30.11.2011 până la finalizarea litigiului. De asemenea, va rog să dispuneți obligarea pârâtei la încheierea unui contract de concesiune cu stabilirea redevenței la nivelului prețului pieței care va fi stabilit prin expertiză”, a arătat municipalitatea în cererea de chemare în judecată.
Mai trebuie precizat că BCR ar fi vrut să plătească municipalității o redevență de numai 27.733 lei pe an, sumă cu care primăria nu a fost de acord. Mai trebuie precizat că din suprafața totală de 2.262 mp în anul 2011 au fost retrocedați 144,39 mp către Klinger Solomon Ghizela și 34 mp către Suhar Frida. Pe suprafața retrocedată se află în prezent parcarea BCR.
Jurnaliștii 7 Est au solicitat BCR un punct de vedere prin intermediul biroului de presă. Până la închiderea ediției BCR nu a trimis un punct de vedere.
Constantin MAZILU
