Miză uriaşă: baza de date cu toate proprietăţile şi utilităţile publice trece prin mâna privaţilor care-şi recuperează „investiţia” exclusiv din veniturile colectate.
După ce liberalii, prin „Împăratul” Mihail Vlasov, au dat greş cu preluarea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei, pesediştii, prin ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, vor să privatizeze „imediat” sistemul public de Cadastru şi Carte Funciară. Şi încep cu un fel de „externalizare” a unor servicii privind una dintre cele mai importante baze de date: „Sistemul Informatic Integrat de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (SIICPI) pentru mediul urban”. Încadrat ca un proiect de infrastructură – parcă anume pentru a putea fi gestionat de ministerul condus de Dan Şova şi nu de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) – proiectul SIICPI poate fi realizat, conform guvernanţilor, numai dând sarcina unor privaţi care să-şi recupereze apoi „investiţia” colectând taxe. Proiectul a fost depus la Secretariatul General al Guvernului şi are inclusiv semnătura ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc.
Şova: „Nu se fură”
Contactat de EVZ şi întrebat de ce este necesară angajarea unui privat ca să se facă Cadastrul urban, ministrul delegat pentru Marile Proiecte, Dan Şova, a explicat că statul nu are bani: „Nu se fură, nu se face vreo ilegalitate. Vom angaja un privat care va face Cadastrul urban şi Sistemul Integrat pentru Agenţie. Nu ştiu cât ar fi costat să-l facă statul, dar oricum, mult”. Şova a explicat că ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, i-a spus că pentru Cadastrul din zona rurală sunt bani europeni, dar pentru zona urbană, nu. „Aşa că să sperăm că vom găsi un privat”, a mai adăugat ministrul Şova.
Dragnea: „Singura şansă…”
Vicepremierul Liviu Dragnea este de părere că singura soluţie pentru ca oraşele să aibă Cadastrul făcut este concesionarea de servicii, dar a recunoscut că există totuşi o speranţă ca să se obţină bani de la UE: „Suntem încă în discuţii cu cei de la UE, poate obţinem totuşi finanţare”.
85% din proprietăţi, la mâna privaţilor
Potrivit Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, până în prezent a fost înregistrat în SIICPIdoar 15% din numărul total al imobilelor, estimat la nivel naţional. Restul, de 85%, urmează să fie măsurate de privaţi. Cert este că oricine vrea să îşi intabuleze terenul sau să vândă ceva, trebuie să ceară extras de Carte Funciară, pentru care va trebui să plătească. Vicepremierul Dragnea susţine că această taxă va fi mai mică, dar cei din domeniu îl contrazic: taxa va creşte, pentru că firma privată va trebui să-şi recupereze banii. Iar în proiectul de HG,se arată clar: investiţia se recuperează exclusiv din veniturile colectate.
Bază de date cu rol macro-economic crucial
Peste 80% dintre deciziile şi politicile guvernamentale sunt legate de proprietăţile imobiliare care ar urma să fie măsurate de privaţi. Guvernanţii recunosc că baza de date imobiliară joacă un rol macroeconomic crucial în colectarea şi propagarea informaţiilor privind proprietatea asupra terenurilor, utilizarea şi valoarea acestora. Concret, proiectul de HG prevede ca:
● Privaţii care vor fi desemnaţi de ministerul lui Şova vor semna contract cu ANCPI.
● Toate datele colectate vor trebui predate Agenţiei, susţine ministrul Dan Şova.
● Firma angajată va face cartografiere, controlul topografic, măsurători, dar se va ocupa şi de stabilirea limitelor graniţelor localităţilor.
● Se va face conversia completă a cărţilor funciare pe suport de hârtie.
Mai multe taxe
EVZ a analizat cum ar putea fi afectaţi românii, dacă Executivul va da undă verde angajării unui privat pentru cadastrarea oraşelor:
● Cel puţin achitarea unei taxe în plus sau creşterea taxelor actuale;
● Informaţiile legate de proprietatea lor vor exista într-o bază de date privată;
● o singură firmă sau un consorţiu va fi abilitată să facă măsurătorile topografice în numele Agenţiei Naţionale de Cadastru;
● Deşi în Constituţie scrie că statul garantează proprietatea, pe viitor – limitele unei proprietăţi vor fi garantate de un privat. Mai marii Guvernului vor trebui să aibă mare grijă – având în vedere că românul este legat de pământul său. Un exemplu elocvent este cel al Marişcăi Chiş, femeia care a ales să facă închisoare, decât să îşi piardă pământul care a fost luat cu acte, ilegal, de altcineva, după cum susţine aceasta. Ea a fost graţiată de preşedintele Traian Băsescu.
Pe mâinile cui ajunge mega-afacerea?!
Proiectul de hotărâre de Guvern ar putea fi discutat în şedinţa Executivului de miercuri, potrivit ministrului Dan Şova. Documentul ar trebui însă avizat şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dar şi de Consiliul Legislativ.
● Surse din Serviciile Secrete care apără siguranţa naţională a României opinează că un asemenea aviz ar putea fi negativ: „Nu de alta, dar n-am vrea să cadă aceste informaţii în mâna unor străini! Gândiţi-vă ce poate face cineva rău-intenţionat. E o problemă cu bazele astea de date, trebuie avute în vedere multe lucruri”.
● „Din punct de vedere al cetăţeanului, aş dori caatunci când este vorba de dreptul de proprietate, acesta să-mi fie apărat de către statul român, ce-mi poate garanta o firmă privată? Nu orice servicii pot fi externalizate. Responsabil ar trebui să rămână statul”, a declarat, pentru EVZ, Cristina Guseth, director executiv al Fundaţiei Freedom House România.
● Surse din piaţă ne-au precizat că interesul este mare pentru acest gen de afacere: „Deja se interesează coreenii!”
„Sunt informaţii care ţin de siguranţa naţională”
„Prin acest proiect se distruge securitatea informaţiilor privind proprietatea în întreaga ţară”, a comentat, pentru EVZ, europarlamentarul Monica Macovei (foto). Redăm mai jos principalele sale observaţii:
● „Statul e responsabil de corectitudinea informaţiilor Cadastrului privind proprietatea şi statul trebuie să garanteze limitele proprietăţii. Cadastrul terenurilor agricole, Cadastrul utilităţilor, al străzilor sunt vitale pentru dezvoltarea unei ţări şi sunt în răspunderea şi grija statului. E inadmisibil să le «privatizeze ». Ar fi o nenorocire a proprietăţii şi legalităţii. Unui privat îi ceri să respecte legea şi dacă nu o respectă te judeci cu el, dar nu mai e garantată proprietatea”.
Sunt informaţii care nu trebuie gestionate de companii private
● „Aceste informaţii, cartografierea terenurilor, Cadastrul utilităţilor – adică unde sunt conductele de gaz, de apă, reţeaua de electricitate – nu trebuie să fie gestionate de companii private. Sunt informaţii care ţin de securitatea naţională. Statul trebuie să răspundă pentr
u ele.”
● „Este un mare jaf naţional, o distrugere a proprietăţii şi a stabilităţii. NU se poate duce în sistemul privat acest serviciu. Nu mai ai certitudinea informaţiilor. Acestea pot fi schimbate ilegal, cine răspunde?”
● „Nimic nu se poate dezvolta în ţara asta fără certitudinea limitelor proprietăţii, dacă trebuie să facă ceva legat de cadastru, să clarifice limitele proprietăţilor. Comisia Europeană a explicat că unul dintre motivele pentru care România nu a putut absorbi mai multe fonduri europene este faptul că nu este făcut Cadastrul agricol în toată ţara. Mai ales în Sud sunt multe suprapuneri care trebuie clarificate. Să se facă cadastrul utilităţilor, pentru că în cererea de finanţare trebuie să arăţi unde e reţeaua de apă, gaz, lumină, să spui: de acolo le pot trage şi mă costă atât. Asta trebuie să facă, dar nu să privatizeze.”
● Banca Mondială a dat bani pentru ca acest sistem să fie pus la punct. Ca şi Registrul Comerţului, evidenţa proprietăţilor, a Cadastrului utilităţilor, străzilor trebuie să fie în răspunderea statului.”
Vlasov a vrut să ia Registrul Comerţului
La începutul acestui an, în timp ce atenţia opiniei publice era îndreptată spre luptele de pe scena politică, nişte parlamentari din PNL, PSD şi vreo doi reprezentanţi ai minorităţilor au depus la Senat proiectul de lege prin care i se dădea lui Mihail Vlasov (foto) afacerea Registrul Comerţului(RC).
Prin proiect se lua RC de la Ministerul Justiţiei şi se dădea la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), condusă de liberalul Mihail Vlasov. Acesta căpăta puteri uriaşe, iar „vaca bună de muls” numită Registrul Comerţului – doldora de informaţii despre toţi agenţii economici din România -, era înregimentată sub tutela unei entităţi private. „Vlasov a întins o capcană.
Dacă trece legea privind preluarea Registrului Comerţului se distruge tot sistemul economiei de piaţă”, spuneau cei nouă preşedinţi de camere judeţene de comerţ care s-au opus proiectului. Deşi Vlasov susţinea că are acordul „decidenţilor politici” pentru a prelua una dintre cele mai profitabile instituţii de stat, proiectul de lege a picat în Parlament. Sursa: evz.ro
