– despre oglinzile care nu ne plac –
Zilele trecute, cu ocazia unei conferinţe publice ţinute la Iaşi, Alina Mungiu, cunoscuta analistă politică originară din ” capitala Moldovei ” , a dat un interviu care a stîrnit multe valuri. Şi multă & sfîntă mînie intelectuală. Şi civică.
Am mai spus / scris : am destule reproşuri de făcut Alinei Mungiu, şi vizavi de trecutul ei public, şi legat de unele episoade private, în care a avut reacţii bizare sau penibile. Dar toate astea nu mă împiedică să-i dau dreptate, atunci cînd are. Cum s-a întîmplat şi pe parcursul acestui interviu, care i-a indignat pe mulţi dintre membrii cetelor civico-îngereşti de tip #rezist.
Ce spune Alina Mungiu în acest interviu ? Lucruri elementare, pe care însă cei orbiţi de ” dreptatea ” lor sfîntă şi infailibilă nu vor să le accepte, deşi ele fac parte din alfabetul democraţiei. De exemplu, că majoritatea parlamentară şi guvernul PSD – ALDE au tot dreptul să emită acte legislative de tipul vestitei OUG 13, la fel cum opoziţia politică şi masele civice au tot dreptul să protesteze contra acestor decizii ale majorităţii.
Sau lucruri pe care un om cu inteligenţă, experienţă şi igienă mentală le bănuie de mult timp, dacă nu e deja sigur de ele : că serviciile de informaţii ale statului romîn au fost implicate în organizarea protestelor anti-guvernamentale din ultima perioadă ; că aceleaşi servicii sînt implicate direct în conducerea unor structuri de presă etc.
Şi suprema jignire pentru turmele civice progresiste : că e o mare prostie energia pierdută în protestele anti-Dragnea / PSD, cîtă vreme nu se întrevede o alternativă reală pentru actuala guvernare. Blasfemie, de trei ori blasfemie !
Desigur că, după ce a emis asemenea păreri, Alina Mungiu a devenit pentru mulţi o vîndută PSD-ului, iar statutul ei de profesor la o serioasă universitate din Germania – motiv de băşcălie sau înjurături pentru reprezentaţii celei mai bune & curate părţi a societăţii romîneze. Sau, mă rog, pentru ovinele şi bovinele care se cred elita civică a patriei.
Fiindcă interviul Alinei Mungiu şi reacţiile generate de el sînt, de fapt, un nou prilej de a înţelege de ce Romînia e încă atît de bolnavă, după 28 de ani de la căderea dictaturii comuniste : fiindcă presupusele ei elite nu sînt cu mult mai democrate şi mai sănătoase decît majoritatea pe care vor să o vindece de tuberculoza mentală pe care regimul comunist a răspîndit-o în mod endemic. Doctorii au mîinile cam nespălate, dar vor să opereze pe cord şi pe creier.
Am mai întrebat asta : dacă liicenii, pleşii, patapievicii, cărtăreştii & co sînt aşa de buni, cum dracu’ n-avem şi noi o ţară ca Cehia lui Havel ? Nu cumva fiindcă Havel a făcut puşcărie în regimul comunist, fără să-i scrie dictatorului-şef scrisori de linguşire umilitoare, cum a făcut Andrei Pleşu ? Nu cumva fiindcă turmele de bovine civice romîneze se fac că uită astfel de episoade degradante şi-l venerează fără probleme pe maestrul Pleşu, la pachet cu restul corifeilor de carton civic ?
Dar evident că oglinzile sînt de vină, atunci cînd în loc de alb arată maro. Să-ţi fie ruşine, deci, Alina Mungiu ! Huooo ! Cinste vitelor civice cu ochelari de cal ! Trăiască lupta pentru pace ! Şi antibioticele din mămăligă cu frişcă.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii ieşene. Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.
