Iulie 2018 va rămâne în memoria Republicii Moldova ca fiind luna marilor suspendări ale sprijinului financiar venit de la principalii parteneri de dezvoltare ai Chișinpului. Banii urmau să vină pentru susținerea reformelor începute de guvernarea Partidului Democrat din Moldova, formațiune condusă de oligarhul Vlad Plahotniuc. La Chișinău nu va ajunge nici prima tranșă din cele 100 de milioane de euro promise de Bruxelles și, se pare, nici cele 33,8 milioane de USD de la Fondul Monetar Internațional.
Fabula legată de venirea milionelor de euro care vor sprijini reformele guvernului condus de Pavel Filip este cunoscută de vreo doi ani de cetățenii moldoveni. Cu toții au obosit să asculte la știrile televiziunilor controlate de Plahotniuc și de câțiva apropiați de-ai săi despre banii care, iată-iată ajung pe tărâmul mioritic de pe malul râului Bâc. Acum este sigur. Banii europeni nu vor veni degrabă.
De ce au blocat europenii sprijinul financiar?
În noiembrie 2017, după lungi negocieri și îndeplinirea tuturor celor 10 condiții din Foaia de parcurs asumată de guvernare pentru perioada iulie-decembrie 2017, guvernul Filip a reușit într-un final să semneze un Acord de ajutor financiar din partea UE pentru Moldova. Asistența macro-financiară a UE însuma 100 de milioane de euro în granturi și împrumuturi pentru a sprijini refacerea statului după criza economică și politică de după perioada 2014-2016.
În primăvară, după o reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, oficialii anunțau că prima tranșă din programul de asistență macro-financiară al Uniunii Europene ar putea intra în Republica Moldova până la alegerile locale. Ultima condiție pentru a fi transferați banii era ca Autoritatea Naționale de Integritate de la Chișinău să devină pe deplin funcțională prin angajarea corpului de inspectori de integritate. Chiar dacă, la începutul lunii iunie, primii inspectori de integritate au fost angajați, evenimentele legate de alegerile locale anticipate de la Chișinău au pus punct tuturor eforturilor de a debloca banii promiși de Comisia Europeană și parlamentarii europeni.
Hotărâri judecătorești îndoielnice
După ce instanțele judecătorești moldovenești au invalidat alegerile anticipate pentru primăria Chișinău, unde învingător a ieșit Andrei Năstase, președintele formațiunii politice de opoziție Partidul ”Platforma Demnitate și Adevăr”, Comisia Electorală Centrală a constatat la 29 iulie nulitatea acestui scrutin electoral.
Aceste hotărâri ale justiției moldovenești au scandalizat atât opinia publică moldovenească, cât și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie condamna situația creată la Chișinău și comenta că ”această invalidare demonstrează o tendință tot mai pronunțată spre o guvernare autoritară și arbitrară și scăderea simțitoare a încrederii populației în autoritățile și instituțiile sale”.
La scurt timp, un comunicat de presă de la Bruxelles anunța că, Parlamentul European a cerut Comisiei să suspende orice finanțare pentru Republica Moldova.
Peste trei săptămâni și FMI constata un regres al reformelor
Nici n-au reușit să se limpezească apele și să fie digerată situația nulității alegerilor locale noi pentru funcția de primar al Chișinăului, o nouă știre scandalizează opinia publică, dar și dimplomații europeni și americani aflați în misiune în Republica Moldova. Noile legi prin care s-au adus modificări bugetar-fiscale și o amnistie a capitalului, norme ce au fost adoptate de legislativul moldovenesc la sfârșit de iulie, ne duc cu gândul că, și Fondul Monetar Internațional s-ar putea să se mai gândească dacă susține Guvernul Filip cu cele 33,8 milioane de USD destinate pentru suportul bugetar al guvernului de la Chișinău.
Proiectul prin care se introduce declararea voluntară și facilitarea fiscală pentru un șir de subiecți, cu excepția unor categorii de persoane care au ocupat importante funcții în stat sau care au fost subiecți ai investigațiilor financiare a Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor sau au avut statut de bănuit, invinuit pe cauzele penale de spălare de bani sau infracțiuni asociate acestora.
Această lege a fost prezentată ca fiind coordonată cu misiunea FMI în Moldova, fapt ce însă a fost negat printr-un comunicat urgent al lui Volodymyr Tulin, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova.”Opinia preliminară a experților FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale și măsuri de amnistie a capitalului, aprobat de curând, nu se aliniază la obiectivele programului susținut de FMI. Concret, măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sitemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative”, informa Tulin opinia publică seara târziu pe 26 iulie.
FMI nu a luat o decizie finală pentru cele 33,8 milioane de USD destinate reformelor moldovenești. Însă, așa cum glumea analistul economic Veaceslav Ioniță, există o vorbă în folclor ”Dacă la Chișinău a fost numită data alegerilor, urmează suspendarea relațiilor cu FMI”.
Tot la ultima ședință din iulie a legislativului a fost stabilită data alegerilor parlamentare pentru ziua de 24 februarie 2019. Ori, toate guvernările de la Chișinău care s-au perindat de la independența Republicii Moldova, au preferat în ajunul scrutinelor parlamentare să înghețe relația cu FMI. Astfel pot încetini reformele dureroase și vota nestingheriți legi populiste care să le aducă mult visatele voturi ale cetățenilor creduli.
