Concluzia aparține specialiștilor de la Institutul de Psihiatrie ”Socola” din Iași. Aceștia au creat un profil, unde au descoperit cauzele care au dus la formarea acestei generații. Cum poate influența relația copil-părinte, caracterul viitorului adult? Un rol important în deteriorarea relaţiei copil-părinte îl joacă astăzi şi societatea de consum, în care principiile economice le-au înlocuit pe cele spirituale, comunicarea care este pusă pe locul doi, iar jocurile și internetul schimbă extrem de mult comportamentul celor tineri.
Relația copil-părinte este reflectată în comportamentul viitorului adult
Statistici sumbre pentru județul Iași. Sute de copii au ajuns să fie victimele unor abuzuri doar în ultimele șase luni, iar mulți dintre ei ajung să abandoneze școala chiar din perioada gimnaziului. Specialiștii spun că acest lucru se datorează în mare parte relației dintre copil și părinte, care a ajuns să fie una deficitară, pe deoparte, iar pe de altă parte lipsa banilor și a educației dau naștere la niște adulți care nu se vor putea descurca în viitor. Noua generație de copii este complet diferită si mereu expusă tentațiilor.
Specialiștii Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași au creat un profil, unde au descoperit cauzele care au dus la formarea unei „generații dezamăgitoare” și, mai mult, cum poate influența relația copil-părinte, caracterul viitorului adult. Un rol important în deteriorarea relaţiei copil-părinte îl joacă astăzi şi societatea de consum, în care principiile economice le-au înlocuit pe cele spirituale, comunicarea care este pusă pe locul doi, iar jocurile și internetul schimbă extrem de mult comportamentul celor tineri.
„Astăzi, educaţia tradiţională este denumită în mod peiorativ autoritară şi este privită ca fiind depăşită, învechită, ceva ce trebuie schimbat. În felul acesta a luat naştere o generaţie de copii, născută după anii 1990, greu de gestionat. Aceşti copii sunt acuzaţi de faptul că sunt narcisişti, egoişti, leneşi, că nu se pot concentra, că sunt răzvrătiţi şi mereu nemulţumiţi. Această generaţie dezamăgitoare e rezultatul noii strategii de parenting”, explică dr. Andreea Nester, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie ”Socola”.
Părinții, principalii vinovați?
Pornindu-se de la aceste statistici, iniţial s-a crezut că se nasc mai mulţi copii „altfel”, că s-au îmbunătăţit metodele de diagnosticare a tulburărilor mintale sau că ar fi vina şcolii şi a sistemului.
„Problema o reprezintă, însă, părinţii. Aceştia îşi privează pruncii de bazele unei copilării sănătoase, cum ar fi o alimentaţie echilibrată şi un somn suficient, mişcare şi aer proaspăt, jocuri creative, comunicare, timp liber, obligaţiuni cu limite clar stabilite şi instrucţiuni descrise”, spune dr. Nester.
A oferi totul pe tavă copiilor, spun specialiștii, nu este un lucru care îl va ajuta în viitor pe copil.
„Părinţii moderni sunt accesibili din punct de vedere emoţional, răsfaţă prea mult copiii şi le oferă acestora un stil de viaţă sedentar, cu stimulare nesfârşită prin distracţii tehnologice şi plăceri instantanee. Viaţa demonstrează că dragostea naturală pe care părintele o are faţă de odrasla sa nu este suficientă pentru a educa un om integru”, mai spune medicul psihiatru.
Copiii identificați ca fiind supuși unor forme de abuz
La polul opus celoc care au la picioare tot ce vor, se află minorii care trec prin adevărate chinuri. Violența fizică, abuzul sexual sau psihic, neglijența din partea părinților și lipsa de supraveghere sunt factori care contribuie la destabilizarea copiilor. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași a prezentat un raport care arată, în cifre, faptul că numărul copiiilor supuși unor forme de abuz a crescut. În primul semestrul al acestui an, 248 de cazuri au fost sesizate iar 413 minori au suferit una din formele de abuz precizate mai sus. Pentru 77 dintre aceștia, s-a impus măsura scoaterii din familie, 42 dintre ei au ajuns în centrele de plasament, 33 în asistență maternală și în plasament familial doi copii.
”Au suferit în special abuz fizic, abuz sexual și neglijență. Se observă o oarecare creștere față de perioada de referință a anului trecut, în ceea ce privește abuzurile sexuale dar împreună cu acele consilii locale și cu serviciile de asistență socială și de protecția copilului din comune, lucrăm încontinuare pentru prevenirea acestora,” a declarat Tiberiu Bantaș, purtătorul de cuvânt al DGASPC Iași.
Abandonul școlar din județul Iași în cifre
Abandonul școlar este o altă componentă a generației dezamagitoare. Este una dintre problemele fierbinți cu care se confruntă sistemul de învățământ din România pentru că tinerii nu mai parcurg nici măcar clasele obligatorii.
„Deprinderile de viaţă ni le însuşim încă din copilărie şi, din această cauză, în toate culturile şi societăţile educaţia oferită copiilor a jucat şi joacă un rol primordial. Tot ce nu se învaţă la timp, nu se mai învaţă niciodată. Din acest motiv, părinţii ne vorbesc despre cei 7 ani de acasă – aici sunt bazele profunde ale educaţiei, iar rostul acestora este de a creşte un copil puternic şi sănătos”, explică dr. Andreea Nester.
La nivelul sistemului românesc de învăţământ, elevii sunt declaraţi în abandon şcolar şi scoşi din evidenţele şcolare după trei ani de la renunţarea la frecventarea studiilor, perioadă în care elevul are timp să-şi reia studiile. Inspectoratul Școlar Județean Iași a prezentat de curând un raport prin care a demonstrat faptul că există anumite grupuri aflate în situație de risc precum sunt tinerii din comunitățile rurale, tinerii care provin din familii modeste, romi și alte minorități și cei care au repetat cel puțin un an școlar. La nivelul județului Iași fenomenul abandonului școlar este evidențiat în zonele sărace, îndepărtate de centrele urbane: Hârlău, Lungani, Voinești, Mironeasa și Răducăneni. Șapte unități școlare care au peste 40 de copii aflați în situație de risc de abandon școlar: Școala Gimnazială Crucea (Lungani), Școala Gimnazială Mironeasa, Școala Gimnazială Slobozia (Voinești), Școala Gimnazială ”Petru Rareș” Hârlău, Liceul Tehnologic Hârlău, Școala Profesională „Trinitas” Târgu Frumos și Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti” Răducăneni.
”Analiza datelor relevă faptul că, din 91.000 elevi, reprezentând totalul elevilor înscrişi în învăţământul primar, gimnazial, liceal inferior și profesional în anul școlar 2017-2018, 964 (1,05%) sunt consideraţi de către cadrele didactice (învăţători şi profesori diriginţi) ca fiind elevi aflaţi în situaţie de risc de abandon şcolar. Pondere mai mare a elevilor în risc la nivelul mediului rural (633 – 65.66 % din numărul total al elevilor aflați în risc ) comparativ cu mediul urban (331 – 34.34 %). De asemenea, apreciem un procent ridicat al elevilor aflați în risc în mediul rural (1,40% din elevii înscriși în mediul rural), comparativ cu cei din mediul urban (0,72% din elevii înscriși în mediul urban)”, se arată în raportul ISJ Iași.
Pe lângă aceste cifre alarmante, au fost identificați și factorii care contribuie la abandonul școlar și, din păcate, cel familial este pe primul loc. Doar în anul școlar 2017-2018, 602 elevi au renunțat la școală din cauza problemelor din familie. Ce înseamnă acest lucru? De multe ori vorbim despre părinți care au un nivel redus de școlarizare, familia este dezorganizată, incompletă, unul dintre părinți sau ambii sunt plecați în străinătate. Elevii mai renunță la școală din cauza faptului că nu au bani de haine sau rechizite, și mai sunt situații în care minorii trebuie să muncească pentru a-i sprijini pe ceilalți membri ai familiei. Doar la nivelul județui Iași au fost înregistrate 389 astfel de cazuri.
Copilul de astăzi poate ajunge infractorul de mâine
Inspectoratul Județean de Poliție Iași a demarat mai multe acțiuni pentru a reduce infracționalitatea în rândul minorilor însă doar anul acesta, au fost înregistrate 32 de cazuri de violență între elevi, chiar în incinta școlii. În mediul urban au fost 13 cazuri de violență în școli, iar în mediul rural, 19. Reprezentanții Inspectoratului au declarat faptul că numărul cazurilor este în scădere față de anii precedenți. În primăvara acestui an, nouă minori au fost arestați pentru furturi și tâlhării. Ei operau chiar în centrul orașului sau în zone foarte aglomerate. Vorbim despre copii cu varste de 14-15 ani care au fost acuzați de 39 de furturi din genți, buzunare sau societăți comerciale și a fost descoperit faptul că ei proveneau din familii dezorganizate.
Ce se întâmplă cu acești tineri?
Indiferent că vorbim despre cei care au posibilități financiare sau de cei săraci, psihiatrii spun ca acești copii se vor izbi în viitor de foarte multe probleme.
„Ce constată aceşti copii atunci când devin adulţi şi sunt aruncaţi în lumea reală? Că nu sunt atât de speciali, că mama nu poate să le aducă o promovare la locul de muncă şi că nu primeşti nimic dacă eşti pe ultimul loc. Mai mult, poţi fi chiar concediat pentru rezultatele slabe pe care le înregistrezi. Pe scurt, aceşti copii constată că viaţa e prea dură pentru ei.Astfel, s-a crescut o întreagă generaţie nu de oameni speciali, ci de oameni mult mai frustraţi”, explică cu regret medicul psihiatru Andreea Nester.
Ce spun psihologii despre copii cu delicvențe?
„Dacă minorii care comit infracțiuni primesc consilierea potrivită și integrată, adică să fie și familia, ei pot fi reintegrați în societate. De cele mai multe ori vorbim despre tineri care au și o afecțiune psihică și au nevoie și de tratament. Important de menționat este faptul că orice instituționalizare distruge pentru că nu suntem pregătiți cu instituții adecvate. Cei din Belgia, unde psihologii depun o muncă titanică cu copii aceștia, tot nu reușesc sută la sută”, spune psihologul Mihaela Ghircoiaș.
