Perla Coroanei, ascunsă în rămășițele Codrilor Vlăsiei, este la o distanță de doar 35 de kilometri de București. Regii României au construit-o inițial ca refugiu pentru vânătoare și au transformat-o în palat. Ceaușescu și-a pus propria amprentă arhitecturală, iar președinții României au jinduit după Scroviștea ca loc de relaxare. Liviu Dragnea s-a mutat aici încă din primul an de guvernare și a construit un teren de tenis cu acoperiș. Aici se iau cele mai tainice decizii, pe unul dintre cele mai bogate domenii ale României, administrat de RA APPS din bani publici.
Ca să înțelegi ce este cu domeniul Scroviștea nu este suficient să ajungi acolo, pentru că muritorilor de rând le este interzisă vizitarea domeniului. Peste 2.500 de hectare sunt păzite de jandarmi, iar cele patru vile care sunt în funcțiune sunt sub protecția SPP. Când România găzduiește șefi de stat străini, aici sunt cazați. În salba de lacuri naturale, alimentate de râuri, există o insulă pe care s-a construit domeniul, ascuns într-o imensă pădure care este declarată din anii ’90 arie europeană protejată.
”Cel mai bun aer din România”
Înainte de Primul Război Mondial, Regele Carol I a cerut o listă cu așezările care au aerul cel mai bun. Așa au fost alese ca locuri de reședință ale familiei regale Sinaia, Scroviștea și Săvârșin.
La Scroviștea, temperatura medie anuală este de 10 grade Celsius. Arșița verilor nu depășește 23 de grade, iar iernile nu sunt mai aspre de 3 grade sub zero. Pe lângă clima blândă, contează faptul că pădurile sunt ca o pânză protectoare a domeniului prin care trece doar o salbă de lacuri naturale, peste care omul de rând nu are voie să treacă. Aici își au habitatul specii rare de păsări, cum sunt egretele mici și cormoranii pitici, stârcul roșu și alte vietăți, precum țestoasele de baltă. Într-un asemenea paradis, Carol I a pus piatra de temelie a unei cabane de vânătoare. Regele Ferdinand a construit mai multe anexe, iar Regina Maria, cu stilul său unic, a extins pavilionul la un adevărat palat, cu 102 camere.
Valentin Mandache, un istoric al arhitecturii românești, spune că ambarcațiunile care purtau familia regală în plimbările sale pe lacul Snagov aveau propriile acoperișuri, boathouse, cum sunt numite, în stil neoromânesc, datând din anul 1920. Casa de oaspeți a reprezentat stilul Arts and Crafts, în care sunt reinterpretate stilurile caselor țărănești din sudul țării, cu pergola și stâlpi sculptați cu motive etno. Grădinile Palatului Scroviștea au fost construite de arhitectul austriac Friedrich Rebhun, cel care a semnat și Parcul Cișmigiu și grădinile Peleșului.
Paul Lambrino a vândut drepturile asupra Scroviștei
Odată cu acordarea lui Paul de Lambrino a statutului de moștenitor al regelui Carol al II-lea, acesta a revendicat o parte din Domeniile Coroanei. Potrivit avocatului Casei Regale, Adrian Vasiliu, nepotul lui Carol al II-lea din căsătoria cu Zizi Lambrino nu putea revendica niciuna dintre proprietățile pe care Regele Mihai le-a primit direct de la Regele Ferdinand, cum ar fi Castelul Peleș, de pildă. În seria de bunuri care urmau să facă obiectul succesiunii comune ale lui Paul Lambrino și ale Regelui Mihai se află și Scroviștea – mai exact ruinele Palatului și ale unora dintre anexe, precum și 67 de hectare de pădure, un automobil și o bicicletă. Descendentul lui Carol al II-lea și al lui Zizi Lambrino și-a vândut drepturile litigioase, pentru 4 milioane de euro, unui offshore, Reciplia, administrat de șeful de cabinet al premierului Adrian Năstase, Remus Truică, precum și de oamenii de afaceri Tal Silberstein și Arthur Finkelsteein, care au fost consultanți politici pentru mai mulți dintre premierii și președinții României.
Ceaușescu și vânătoarea
Palatul a fost lăsat în paragină odată cu venirea la putere a comuniștilor, iar Ceaușescu, ahtiat după vânătoare și pescuit, a pus ochii pe Scroviștea. A demolat multe dintre anexe și a construit patru vile și o cramă, în stilul epocii comuniste, cu linii rigide, care ascund fastul din interior. Arhitectul Constantin Frumuzache, unul dintre preferații regimului, a desenat celebra cramă de la Scroviștea, unde erau adăpostite colecții din cele mai scumpe vinuri.
După 1990, domeniul Scroviștea a fost preluat de RA APPS, regia autonomă de protocol, care gestionează până în prezent domeniul de la Scroviștea.
Destinată șefilor de stat
Oaza de la Scroviștea este destinată Administrației Prezidențiale încă de la începutul anilor ’90. Investiții masive au fost îndreptate către acest domeniu. S- au construit o crescătorie de pești și una de fazani, există fermă proprie de porci și păsări, un bowling, bazin acoperit și debarcader propriu pentru fiecare dintre cele patru vile. Comuniste. Construcțiile datând din perioada regală sunt și astăzi lăsate în paragină.
Ion Iliescu a locuit în perioada în care a fost președinte aici, pentru că soției sale, Nina, îi recomandaseră medicii aerul de Scroviștea. Chiar și în pauza de mandate dintre 1997 și 2000, Iliescu a avut acces la Scroviștea. În timpul mandatului lui Traian Băsescu, fostul șef de stat a avut în continuare deschisă una dintre vile, unde și-a organizat zilele de naștere și sărbătorile.
Emil Constantinescu nu a folosit domeniul, însă a invitat jurnaliștii să-l viziteze, așa cum, într-un exercițiu de transparență, le-a oferit acces, la începutul mandatului prezidențial, și la alte reședințe de protocol, cum ar fi Foișorul din Sinaia și Pelișorul.
S-a iscat mare vâlvă în perioada în care Traian Băsescu și-a încheiat mandatul, iar casa care i-a fost repartizată de RA APPS, potrivit legii foștilor șefi de stat, nu era încă amenajată. Băsescu a locuit vreme de două luni la Scroviștea la parterul uneia dintre vile, având la dispoziție 150 mp. În același timp, Ion Iliescu a cerut să-i fie repartizată una dintre vilele construite de comuniști ca reședință oferită foștilor președinți. Nu am aflat oficial care este statutul accesului lui Ion Iliescu la domeniul Scroviștea, însă surse apropiate RA APPS, susțin că până anul trecut fostul șef de stat petrecea aici weekenduri din când în când.
Dragnea, deconspirat de Ponta
Liviu Dragnea este președinte al Camerei Deputaților și al treilea om în stat, după președintele țării și președintele Senatului. În virtutea căror legi și protocoale a ajuns să locuiască la Scroviștea nu este o știre de interes public. Despre mutarea acestuia pe domeniul care a aparținut Coroanei și care este destinat exclusiv Administrației Prezidențiale a anunțat Victor Ponta, fostul premier. Lui îi aparține dezvăluirea, potrivit căreia președintele Camerei și al PSD ar mai fi luat în rezidență și vila de protocol de la Neptun destinată premierilor în funcție, ca și vila de protocol de la Uzlina, în Delta Dunării. Surse de la RA APPS spun că Liviu Dragnea locuiește la Scroviștea într-o vilă de peste 500 mp, cu parc separat și ponton, unde organizează întâlniri cu apropiații din PSD și pescuiește foarte des.
Legi schimbate pentru pădurile Scroviștei
Pădurile Scroviștei au ajuns să se întindă pe 2.500 de hectare. În timpul guvernării lui Adrian Năstase, acestea au fost scoase din patrimoniul silvic recunoscut ca arie protejată și trecut în administrarea Asociației Vânătorilor și Pescarilor, pe care fostul premier o patrona. Apoi, la finalul negocierilor de aderare a României la UE, pădurile au fost incluse în ariile protejate admise de Comisia Europeană. Până în 2012, când o HG a guvernului USL, condus de Victor Ponta, a scos din nou cele 2.500 de hectare de pădure din aria protejată și i le-a trecut în patrimoniu RA APPS, ca fond cinegetic.
Practic, s-a făcut o derogare de la Legea regimului silvic, care stabilește că un fond cinegetic de câmpie trebuie să aibă peste 5.000 de hectare, și a fost dat, prin atribuire directă, regiei de protocol a statului.
Miza este exploatarea fondului de vânătoare al pădurilor păstrate o vreme îndelungată în conservare. De altfel, Scroviștea fusese inclusă în programul de conservare Natura 2000, care a constatat că specii rare de animale și păsări erau complet lipsite de protecție și care aveau nevoie de o sporită atenție din partea specialiștilor. La momentul 2012, când a intrat în administrarea RA APPS, regia afirma că este importantă preluarea pădurilor pentru a putea obține profit din organizarea de vânători.
RA APPS, mereu pe pierdere
RA APPS este o regie autonomă în patrimoniul căreia se află zeci de clădiri de protocol, iar 14 dintre acestea sunt destinate exclusiv demnitarilor și foștilor șefi de stat, pe care regia le întreține. Între cele 14 se află și Domeniul de la Scroviștea, și vilele Lac din Primăverii, ca și Palatul Snagov, cel în care va avea loc nunta fiului lui Liviu Dragnea. La Palatul Snagov există un regim de închiriere pentru nunți și evenimente speciale, tot aici fiind găzduită și nunta fiicei celei mici a lui Traian Băsescu, Elena, la care au fost 800 de invitați.
Problema acestei regii este că întreține locații importante pentru șederea sau relaxarea demnitarilor, însă de ani buni nu reușește să adune venituri mai mari decât cheltuielile.
În 2017, potrivit raportului anual, RA APPS a realizat venituri de 293,9 milioane de lei (64 de milioane de euro) și cheltuieli totale de 365,6 milioane de lei (79,4 milioane de euro), astfel rezultând o pierdere brută de 71,69 milioane de lei.
În anul 2015, aceeași regie a protocolului de stat se afla pe locul al cincilea într- un top realizat de profit.ro al companiilor de stat cu pierderi, cu pierderi de peste 50 de milioane de lei.
Încă din 2012, mai multe dintre proprietățile RA APPS au fost scoase la licitație, însă cele care s-au vândut au fost la prețuri sub așteptări.
În același timp, la finalul verii, Guvernul Dăncilă a mai emis o ordonanță de urgență, care a stabilit extinderea persoanelor care pot beneficia de locuințe de protocol. Dacă până acum doar președintele țării, șefii Parlamentului și foștii șefi de stat puteau sta gratis în domeniile de protocol ale statului, acum sfera s-a extins. Președintele Academiei, cel al Curții Constituționale, al Curții de Conturi și al Curții Supreme de Justiție pot beneficia de aceleași facilități – locuințe de lux, întreținute de stat, cu tot cu dependințe și domenii.
Satul depopulat
Domeniul este atât de mare că se întinde de la Periș până la Ciolpani. Cea mai apropiată așezare de Scroviștea este un sat aflat în depopulare, Bălteni. Se numește așa pentru că este acoperit de bălți, iar „scroviște” este o denumire locală chiar a acestui cuvânt – „baltă”.
În sat sunt doar 100 de case, în mare parte vechi, din lemn, care mai adăpostesc în marea majoritate bătrâni. Există o singură școală, doar pentru clasele I-IV, și o biserică, veche din secolul XVII, la care parohul face naveta, iar soția sa cântă la strană.
Sursa : https://reporterglobal.ro/featured/scrovistea-resedinta-pe-care-s-au-batut-toti-sefii-de-stat/
