Populaţia stabilă a României, la 20 octombrie 2011, era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011, anunţate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.
Din populaţia stabilă a României, de 20.121.641 de persoane, 10.333.064 sunt femei, reprezentând 51,4%.
„Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), în principal din cauza migraţiei externe”, potrivit datelor comunicate de reprezentanţii INS.
Bucureştiul avea, la 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, o populaţie de 1.883.400 de persoane.
Primele şase judeţe, cu excepţia Bucureştiului, ca număr de populaţie stabilă sunt Iaşi – cu 772.300 de persoane, Prahova – 762.900 de persoane, Cluj – 691.100, Constanţa – 684.100, Timiş – 683.500 şi Dolj – 660.500.
Covasna (210.200), Tulcea (213.100), Sălaj (224.400), Mehedinţi (265.400), Ialomiţa (274.100) şi Giurgiu (281.400) sunt judeţele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă.
În municipii şi oraşe trăiesc 10.859.000 de persoane, reprezentând 54% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Pentru a obţine un rezultat cât mai apropiat de numărul real al locuitorilor din România, statisticienii au folosit o metodologie combinată. Astfel, pe lângă datele prelucrate pe teren de recenzori, statisticienii au colectat indirect date folosindu-se de surse din administraţiei, mai ales pentru a cuprinde în cercetare şi pe cei 2,8% din populaţie care, din diferite motive, nu au răspuns chestionarului pentru recensământ.
„Pentru aceasta am apelat la bazele de date ale unor instituţii ale statului precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Inspecţia Muncii, Casei Naţională de Pensii Publice, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Sursele au fost încrucişate şi coroborate”, a precizat directorul general al INS, Silvia Pisică.
450.000 de CNP-uri de la Recensământul din 2011 au fost dublate sau eronate
Peste 450.000 de coduri numerice personale adunate în cadrul Recensământului din 2011 au fost multiplu înregistrate, eronate sau nu au fost completate, însă în urma verificării datelor s-au corectat două treimi din erori, informa la sfârşitul lunii iunie Biroul Naţional de Statistică. Asta înseamnă că au rămas aproximativ 150.000 de CNP-uri eronate, ce vor fi verificate indirect.
„Din totalul formularelor completate cu informaţii individuale la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011, 97,67% au avut CNP-ul corect completat, restul înregistrărilor de circa 450.000. reprezentând 2,33% din totalul formularelor, erau completate greşit sau lipseau”, precizează reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).
Înregistrările multiple, spun statisticienii, au fost cauzate în cea mai mare parte de declararea persoanei atât la domiciliul acesteia, cât şi la reşedinţa obişnuită, însă în baza de date a fost păstrată o singură înregistrare şi anume cea corespunzătoare reşedinţei obişnuite.
„În urma finalizării activităţilor de verificare a datelor, s-au corectat şi reţinut circa două treimi din totalul CNP-urilor incorect completate”, spun reprezentanţii INS. Asta înseamnă că rămân 150.000 de CNP-uri ce urmează să fie verificate indirect, apelând la registrele autorităţilor statului.
40 de milioane de euro a costat Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din octombrie 2011
Reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică au explicat că lucrează la elaborarea unei noi metodologii de efectuare a recensămintelor, pe de-o parte pentru că metoda clasică – din uşă în uşă – este învechită, dar şi pentru că o astfel de metodă presupune costuri exorbitante. Spre exemplu, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 a costat statul român 40 de milioane de de euro.
„Este posibil ca noua formă, pentru care nu există deocamdată o variantă clară, să fie aplicată şi peste doi – trei ani, menţionând că aceasta ar putea consta în existenţa unui eşantion şi folosirea unor baze de date din surse administrative“, explica, la sfârşitul lunii iunie, Tudorel Andrei, preşedintele INS.
Recensământul, „mărul discordiei“ de la Referendumul din 2012
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a durat 12 zile şi a costat 40 de milioane de euro, au mai spus reprezentanţii INS.
Ulterior, rezultatele recensământului au căpătat o importanţă politică mult mai dramatică, miza fiind validarea referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 2012. La acel moment, mai mulţi politicieni au acuzat INS că ar tergiversat finalizarea referendumului.
(SURSA: adevarul.ro)
