Colosul Agmus își dă duhul?

0
5434

Ultima rămășița a industriei ceaușiste de la Iași mai are un pic și își dă duhul. Afacerile SC Agmus SA, companie controlată de soții Ioan și Tereza Prisecaru s-au diminuat considerabil în ultimii cinci ani. În prezent, cifra de afaceri a companiei este de doar 1,7 milioane lei, în condițiile în care în urmă cu patru ani se cifra la aproape 20 de milioane de lei. Și numărul angajaților a scăzut dramatic, de la 155 în 2013 la doar 3 în 2017. În ultimii ani, familia Prisecaru a fost ocupată mai mult cu procesul Terezei Prisecaru în urma căruia aceasta a fost condamnata definitiv la 5 ani de închisoare cu executare.


Problemele cu justiția ale soților Tereza și Ioan Prisecaru, care controlează grupul de firme Tess Conex par să fi afectat și o parte din afacerile familiei. În ultimii opt ani, Tereza Prisecaru a stat mai mult de vorbă cu magistrații care judecau dosarul ”Nuclearelectrica”, proces în urmă căruia patroana Tess Conex a fost încarcerată la începutul acestui an pentru o perioadă de cinci ani. Tereza Prisecaru a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată. În tot acest timp, compania Agmus, producător de utilaje și mașini unelte pentru prelucrarea metalului, și-a restrâns considerabil activitatea. Potrivit datelor prezentate de site-ul Ministerului de Finanțe, în 2017, compania Agmus a înregistrat o cifră de afaceri de doar 1,68 milioane lei și venituri de 1,8 milioane lei. Potrivit aceleiași surse, profitul net al societății a fost în 2017 de doar 14.000 de lei. Situația grea prin care trece compania controlată de soții Prisecaru o arată și numărul de angajați, care în 2017 a fost de, atenție, doar trei.

Afaceri de zece ori mai mici

Nici în 2016 societatea Agmus nu a dus-o prea bine. Cu o cifră de afaceri de puțin peste 2 milioane de lei și șapte angajați, producătorul de mașini unelte pentru prelucrarea metalului a înregistrat un profit net de doar 10.000 de lei. Trebuie remarcat faptul că declinul societății s-a produs în doar doi ani. Asta pentru că în 2015 societatea avea afaceri de peste 16 milioane de lei și 89 de angajați. În 2014, Agmus SA înregistra o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de lei, de zece ori mai mult decât în 2016, iar numărul de angajați era de 138, semn că societatea avea comenzi și o ducea bine. Trendul înregistrat în 2014 îl găsim, potrivit datelor prezentate pe site-ul Ministerului de Finanțe, și în anii 2012 și 2013. Ce s-a întâmplat în doar doi-trei ani cu Agmus, e greu de explicat.

Agmus, cumpărată la preț de vilă

Compania SC Agmus SA a fost achiziționată de soții Ioan și Tereza Prisecaru în anul 2004. La acea vreme, Tess Conex în consorțiu cu Paul Slusaru cumpărau fosta IMAMUS, actuala Agmus pentru prețul de 120.000 de euro, primind 69,97% din portofoliul total de acțiuni deținut de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Potrivit contractului de privatizare, consorțiul format din Tess Conex condus de soții Prisecaru și Paul Slusaru trebuia să mai investească încă 1,4 milioane de euro în capital de lucru, mediu și dezvoltarea companiei. ”Dorim să revitalizăm Agmus și să readucem societatea la ceea ce a fost odată. Pe lângă piața internă, dorim ca firma să reinter pe piața externă”, declara la acea vreme Ștefan Hanganu, directorul de operațiuni și strategie al grupului Conex. Revitalizarea societații a durat doar 11 ani, pentru că din 2016 afacerile derulate de Agmus SA sunt în picaj.

Problemele cu justiția ale Terezei Prisecaru

Potrivit DNA, între 2003 – 2005, directorii Nuclearelectrica Ioan Rotaru și Traian Cezar Irimie au semnat trei contracte de achiziţii publice şi actele adiţionale la acestea, cu încălcarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţii publice. Prin încheierea şi derularea defectuoasă a acestor contracte, firma TESS CONEX S.R.L. Iaşi a obţinut ilegal aproape 3 milioane de euro. Directorul de investitii, Gheorghe Ispas, a avizat un contract de achiziţii în cursul anului 2003 încheiat în mod ilegal cu aceeasi firmă, TESS CONEX S.R.L. Directorul Ispas a emis mai multe note justificative privind achiziţionarea din sursă unică de ţevi din inox cu încălcarea procedurilor privind achiziţiile publice, societatea favorizată fiind TESS CONEX S.R.L. Potrivit DNA, directorii Nuclearelectrica au fost ajutati de reprezentanţii firmei beneficiare a contractelor, Tereza Prisecaru, Răducu Nemţanu şi Andrei Tudor Anghelescu. Răducu Nemţanu a făcut parte din comisiile de negociere din partea TESS CONEX S.R.L şi nu a prezentat contractele încheiate de această firmă cu producătorii bunurilor ce urmau a fi achiziţionate pentru a nu se observa că preţurile producătorilor erau cu mult mai mici, toate acestea în condiţiile în care reprezentanţii producătorilor aveau şi calitatea de acţionari la TESS CONEX S.R.L. Cu ocazia derulării procedurilor de atribuie a unuia dintre contracte, Andrei Tudor Anghelescu a participat atât în calitate de reprezentant al Nuclearelectrica – făcând parte din comisia de evaluare – cât şi în calitate de reprezentant al firmei TESS CONEX S.R.L. – făcând parte din comisia de negociere. Astfel, sustin procurorii DNA, firma TESS CONEX S.R.L. a obţinut avantaje patrimoniale în cuantum de 2,4 milioane lei.

Sentința magistraților

Femeia de afaceri Tereza Prisecaru, patroana Tess Conex, a fost închisă în Penitenciarul Iaşi după ce a fost condamnată, definitiv, la cinci ani de închisoare cu executare. Prisecaru a fost ridicată de Poliţie pe 15 ianuarie 2018, şi depusă în Penitenciarul Iaşi. Tereza Prisecaru, patroana Tess Conex, a fost găsită vinovată de Curtea de Apel Bucureşti pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave într-un dosar aflat pe rolul instanţelor din anul 2010.
Alături de Tereza Prisecaru, magistraţii din capitală au mai decis să condamne la câte şase ani de închisoare cu executare trei foşti directori din cadrul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica SA, respectiv Ioan Rotaru (fost director general), Traian Cezar Irimie (fost director economic) şi Gheorghe Ispas (fost director de investiţii). De asemenea, prin aceeaşi sentinţă, condamnări de cinci ani, respectiv patru ani de închisoare cu executare au mai primit Răducu Nemţanu, respectiv Andrei Tudor Anghelescu, reprezentanţi ai Tess Conex.
Judecătorii au mai dispus ca cei cinci condamnaţi să achite, în solidar, o sumă totală de 13,4 milioane de lei.
În aprilie 2018,
Tereza Prisecaru a plătit cei 13,4 milioane lei, stabiliți drept despăgubiri de către instanță pentru acoperirea prejudiciului în cazul Dosarului „Nuclearelectrica“.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments