Nu este o noutate că atunci când povestim despre Republica Moldova, una din temele de discuție este vinul. Toți spun și toți știu că de mulți ani de zile moldovenii produc și sunt prezenți pe piața internațională cu mult vin bun. Acest lucru s-a putut întâmpla pentru că zonele din centrul și sudul Moldovei sunt amplasate între latitudinea 46-47˚, la fel ca și alte regiuni vitivinicole renumite din Europa.
Vinul s-a produs de secole în cele trei regiuni vitivinicole istorice: Vadul lui Traian, Ștefan Vodă și Codru. Lucrul acesta a fost exploatat maxim în perioada Uniunii Sovietice, atunci când producerea de vin a devenit o ramură importantă a economiei Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, și a dus la apariția marilor combinate de vinuri și divinuri. Mulți ani după destrămarea URSS, fostele republici-surori erau principala piață de desfacere a vinului moldovenesc.
Tot răul spre bine
Însă, cele două embargouri puse produselor moldovenești de către Federația Rusă în 2006 și în 2013, au închis accesul producătorilor moldoveni pe piața rusă, așa că aceștia au cautat piețe noi. Chiar dacă sectorul vitivinicol din Republica Moldova a fost nevoit să se reinventeze, pot spune că azi vinul moldovenesc trăiește una din perioadele sale de reinvetare și renaștere.
Acest nou început al vinului moldovenesc se poate observa în calitatea vinului care a ajuns să fie comercializat pe piața locală și internațională, în investițiile care s-au făcut în tehnologia de producere, în liniile noi de îmbuteliere și împachetare, dar și în imaginea brandurilor de vinuri din Republica Moldova. Noua stare de lucruri a dus la dispariția unor producători, care n-au reușit să se adapteze condițiilor și concurenței. Cel mai important, pe piață au rămas jucătorii care au înțeles că e necesar să-și diversifice piețele de desfacere pentru a rezista fără piața rusească, și au apărut noi producători de vinuri.
Asocierea micilor producători
În prezent, în Republica Moldova, pe lângă marii producători de vinuri care sunt bine cunoscuți consumatorilor români, există o serie de mici producători. Majoritatea dintre ei au apărut după anul 2006, atunci când a fost impus primul embargo rusesc pentru vinul moldovenesc.
Producătorii mici fac anual câteva mii de sticle de vin. Produsele acestor mici vinificatori au ajuns să fie atât de bune, încât la concursurile internaționale obțin medalii de aur și argint. De exemplu, Carpe Diem Femme Fatale, un vin alb de cupaj între Fetească Albă & Regală, care apare pe piață din 2015, a reușit în al treilea an să fie premiat cu medalie de aur la Berliner Wein Trophy, una din cele mai stricte competiții de vinuri din lume.
Un alt exemplu sunt vinurile Equinox, dintre care două (Equinox Syrah 2015 și Equinox 5 Elemente – Merlot, Syrah & Carmenere & Malbec & Rară Neagră 2014) au fost incluse în selecția „VINARIUM – 100 de vinuri reprezentative românești pentru 100 de ani de România Mare”. Equinox 5 Elemente e un vin care a luat în 2017 și medalia de argint de la Concours Mondial de Bruxelles.
Strategii de marketing inovative
Chiar dacă nu e simplu pe piața vinurilor moldovenești, micii producători au fost printre primii care au revoluționat piața cu branduri interesante și promovare activă atât în țară, cât și în străinătate. De exemplu, Vinăria DAC a preluat nu doar numele strămoșilor noștri, dar și eticheta are imaginea unui dac de pe columna lui Traian. De altfel, vinul ”Balada” produs de această cramă , la fel, inclus în „VINARIUM – 100 de vinuri reprezentative românești pentru 100 de ani de România Mare”, DAC Riesling 2014 a obţinut medalia de aur la Asia Wine Trophy.
Mai nou pe piață, vinul celor de la ATU se promovează ca fiind ”prima vinărie urbană din Moldova”, având amplasat întreg ciclul de producere în Chișinău. Vinurile ATU sunt încă tinere, 2017 fiind primul an în care au fost scoase pe piață, însă în spatele acestor vinuri stă cea mai mare pepinieră de viță altoită din Moldova, ce furnizează material săditor pentru majoritatea vinăriilor din țară.
Când numele devine brand
Un farmec aparte este că după apariția unor mici producători de vinuri, gospodari din satele moldovenești au prins curaj. Astfel, vinul pe care-l produceau pentru casă, cu investiții în tehnologie, au reușit să-l îmbutelieze și să ajungă cu el pe piață. Și aici am să vă dau două exemple. Primul este cel al lui Nicolae Tronciu, un producător mic din satul Pepeni, aflat în centrul Moldovei, care și-a lansat brandul ”Tronciu Wines”.
Un alt exemplu este Mihai Sava, un vinificator din satul Costești, raionul Ialoveni. După ani la rând în care și-a vândut vinul direct din beci, a reușit, cu ajutorul unui grant, să-și lanseze propriul brand de vinuri, câștigând de câteva ori premiul „Polobocul de Aur”, un premiu care se dă producătorilor de vin de casă.
Vin la cultură
Dacă v-am intrigat și v-am făcut poftă de un pahar de vin bun, puteți urca în mașină și să plecați spre Chișinău, acolo unde să căutați vinurile micilor producători din Republica Moldova. Iar dacă setea nu vă lasă, să știți că pe 22-23 septembrie, are loc Festivalul ”Vin la Cultură” la Palas Mall, acolo unde vor fi prezenți cu vinurile lor și micii producători de la Chișinău.
Concurs: ”HAI, noroc!”
Pentru că v-am povestit atâtea despre vinurile moldovenești, vreau să anunț un concurs cu premii pentru cititorii ”7 EST”! În zilele de 22 și 23 septembrie, mergeți la Festivalul ”Vin la Cultură” și căutați mesele producătorilor de vin din Republica Moldova. Faceți o fotografie sau un selfie cu un pahar de vin moldovenesc, iar apoi aștept să-mi trimiteți pozele însoțite de un număr de contact la adresa de email [email protected]. Eu voi alege cele mai bune imagini și voi oferi premii. Aștept fotografiile până vineri, 28 septembrie. Vă spun ”Hai, noroc!” și distracție frumoasă la Festivalul ”Vin la Cultură”.
