Radiografia sistemului de învăţământ superior

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: „Dacă un absolvent nu face față la un loc de muncă, înseamnă că locul său nu este acolo”. Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: ”La 20 de ani de la implementarea sistemului Bologna, reîntoarcerea la vechiul sistem ar crea numeroase dificultăți sau ar putea limita internaționalizarea prin imposibilitatea continuării colaborărilor cu instituții din state care au adoptat și nu vor renunța la sistemul Bologna”.

0
1375
profesori universitari

Interviu în oglindă

Finanțarea educației este un domeniu căruia nu i se acordă, nici pe departe, atenția cuvenită. Trecând peste faptul că nici în acest an Guvernul nu a alocat 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru bugetul educației, premisele finanțării învățământului superior sunt în continuare negative. Efectele le vedem cu toții: foarte mulți absolvenți de instituții de învățământ superior nu-şi găsesc locul pe piața muncii, iar acest lucru se întâmplă din mai multe motive. Am încercat să găsim o explicație pentru această degringoladă adresând un set de întrebări către doi șefi de la două universități renumite în țară și peste hotare: prof.dr. Cătălin Tănase, prorector al Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, și prof.univ.dr. Neculai Seghedin, prorector al Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi”.

1. Cum ați caracteriza, în câteva fraze, învățământul superior actual, în comparație cu cel de dinainte de 1989 ?

 

Prof.univ.dr. Cătălin TănaseProf.univ.dr. Cătălin Tănase: Înainte de anul 1989, învățământul superior românesc era influențat de ideologia politică socialistă, respectiv comunistă și răspundea exclusiv priorităților stabilite la nivel economic și politic, care prezentau un puternic accent propagandistic. După evenimentele din 1989, disciplinele din domeniile științelor umaniste și-au recăpătat statutul și importanța cuvenite, iar învățământul românesc a intrat într-un lung proces de reformare. În acest proces scade influența tendințelor de centralizare a învățământului superior, în favoarea autonomiei universitare.

Prof.univ.dr. Neculai SeghedinProf.univ.dr. Neculai Seghedin: Nu cred ca are vreun sens o astfel de comparație. Sunt două lucruri care se diferențiază net. Atunci era un alt sistem politico-economic, o altă poziționare a României în lume, într-un cuvânt, vorbim de două lumi complet diferite. Există în spațiul public această convingere că înainte învățământul era mai bun. Nu era mai bun, era altfel. Cînd ne referim la învățământ, spunem, de regulă, că cel de dinainte era bun, cel de azi este rău, iar de viitor ne este frică să vorbim. Sunt convins că elevii și studenții de azi vor spune, peste 20-30 de ani, că au avut parte de o școală minunată. Cu toții spunem așa, cel puțin pentru faptul că pe vremea școlii eram tineri și frumoși. Este normal să fim critici față de învățământul actual, dar nici să idealizăm învățământul de dinainte de 1989 nu este o atitudine corectă.

 

2. Există diferențe între studenții de azi si cei de ieri (adică cei de dinainte de 1989) ? Care ar fi acelea?

Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: Desigur, sunt diferențe – diversificarea programelor de studiu, care permit acum studenților posibilitatea de a-și valorifica aptitudinile, dinamizarea pieței muncii și apariția de noi calificări conforme cu dezvoltarea tehnologică sau economică. Un alt aspect care diferențiază fundamental pe studenții de astăzi de cei de dinainte de 1989 îl reprezintă accesul liber la tehnologii care au produs schimbări radicale în felul în care studenții pot comunica, lucra sau se pot informa. Materialele de învățare sunt, de asemenea, liber accesibile astăzi, spre deosebire de perioada de dinainte de 1989.

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: Ca să vedem astfel de diferențe ar trebui ca studenții de atunci și de acum să fi trăit în aceleași condiții. Dar lucrurile nu stau nici pe departe astfel. Studenții de atunci erau supuși la multe constrângeri, specifice unui stat totalitar. De multe ori erau lipsiți de condițiile minimale de trai (căldură, apă caldă, curent electric etc.). Repetau anul, iar cei din anul întâi erau exmatriculați, pentru un singur examen picat. Studenții de azi sunt, în primul rând, niște oameni liberi, care se bucură de tot ceea ce înseamnă o societate liberă. Să nu uităm impactul tehnologiei asupra reacțiilor pe care le au tinerii, individual și în grup. Vorbim de o generație de nativi digitali. Oare cum am fi fost noi dacă am fi avut Internet cînd eram studenți?

3. Foarte multe facultăți au ca sistem de selecție a studenților admiterea pe bază de dosare. Credeți că s-ar putea reveni la vechiul sistem de admitere, cel cu testare (sau altă formă, de exemplu interviu)?

Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: Revenirea la sistemul de admitere pe bază de examen ar putea implica în continuare folosirea notei de la bacalaureat, iar nota finală de admitere ar putea fi media dintre nota examenului de admitere și nota de la examenul bacalaureat, așa cum de altfel există la unele domenii (Informatica și Dreptul) în Universitatea noastră. O decizie în acest sens ar trebui reglementată la nivel național. Considerăm că este necesară o mai bună conștientizare a necesității activităților de orientare în carieră a tinerilor încă din timpul studiilor preuniversitare.

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: Este un alt clișeu, o altă nostalgie, cea legată de examenul de admitere la facultate. Înainte de 1989 acesta era cel mai greu examen. Selecția era extrem de dură, chiar inumană. La 17-18 ani îți jucai cartea vieții. Acum se consideră că, dacă se introduce examen de admitere, calitatea studenților crește. Teoria asta e valabilă la acele facultăți unde concurența este de câțiva candidați pe loc. Sau în învățământul vocațional, unde candidații trebuie să arate că au anumite însușiri. Atunci când numărul candidaților nu este mare, se poate face concurs de dosare, unde criteriul esențial de departajare este media la bacalaureat. Bacalaureatul este un bun național, s-a muncit mult pentru asta și nu este normal să nu îl luăm în considerare. Nu oricine ia bacalaureatul. Să nu uităm că sunt licee unde nu ia nimeni bacalaureatul, sau foarte puțini elevi. Au fost încercări de introducere a examenului scris la unele universități tehnice sau compozite și rezultatele au fost dezastruoase. Da, se pot selecta cei mai buni candidați, dar numărul acestora este mult mai mic decât numărul de locuri de la admitere. Finanțarea fiind în funcție de numărul de studenți, universitățile intră în criză financiară.

4. Sistemul Bologna are și avantaje, dar si dezavantaje. Credeți că ar fi posibilă o reîntoarcere la vechiul sistem (cu ciclul de studii de licență de 5 ani) ?

Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: La 20 de ani de la implementarea sistemului Bologna, reîntoarcerea la vechiul sistem ar crea numeroase dificultăți sau ar putea limita internaționalizarea prin imposibilitatea continuării colaborărilor cu instituții din state care au adoptat și nu vor renunța la sistemul Bologna. Consider că principalele avantaje ale sistemului Bologna sunt: existența unui sistem comun de credite (ECTS) la nivel european care face posibilă echivalarea studiilor și transparentizarea ofertei de cursuri, utilizarea unui sistem comun de calificări la nivel european (EQF) și standardizarea ciclurilor de învățământ: licență, master și doctorat și, nu în ultimul rând, posibilitatea specializării în domenii complementare (exemplu: înscrierea la programe masterale în alte domenii decât cel absolvit în ciclul de licență). Ca dezavantaj aș sublinia scăderea timpului destinat aprofundării cunoștințelor într-un anumit domeniu, ceea ce ar determina creșterea obligațiilor (referate, proiecte, lucrări de evaluare) pentru studenți și existența unor diferențe de implementare la nivelul țărilor care au adoptat acest sistem.

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: A devenit un loc comun să se spună că procesul Bologna a fost o catastrofă pentru învățământul românesc. Acest proces a avut în vedere o compatibilizare a sistemelor de învățământ la nivel european, pentru facilitarea mobilității studenților și cadrelor didactice, iar altă miză a fost inserția mai rapidă pe piața muncii a absolvenților. Sistemul Bologna este un succes la studiile de licență. Lucrurile nu stau la fel la masterat și doctorat. Problema este legată și de faptul că, de exemplu, în România nu este nici o ocupație care să necesite deținerea titlului da master. În aceste condiții tinerii preferă să facă bani decât masterate. Este posibilă întoarcerea la ciclul de 5 ani. În principiu este posibilă orice schimbare. Referitor la vechiul sistem, atât de regretat de unii, academicianul Grigore Moisil spune că „… pentru ca învățământul românesc să se schimbe în bine, propun să nu se schimbe nimic”.

5. De multe ori cursurile nu țin pasul cu vremurile, iar absolvenții de facultăți nu fac față la locul de muncă. Care credeți că ar fi modalitatea prin care teoria să se îmbine cu practica?

Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: Dezvoltarea competențelor de tip soft și cunoașterea limbilor străine sunt printre cele mai importante aspecte pe care le vizează angajatorii de la absolvenții de învățământ superior. La acestea se adaugă cunoștințele teoretice pe domeniile de activitate ale angajatorilor, iar o soluție pentru însușirea și consolidarea acestor cunoștințe a fost implementată la nivelul instituției prin dezvoltarea de programe de studiu care presupun implicarea specialiștilor din diverse companii în procesul de predare. Apoi, studenții ar trebui să se implice în mai multe activități, precum practica de specialitate obligatorie, stagii de practică pe perioada verii în instituții/companii/firme, participări la conferința “Cariera în secolul XXI. Centrele de Consiliere de Carieră și Piața Muncii”, sau realizarea de proiecte /lucrări de licență/disertații cu cercetări aplicate pe domeniul de interes al angajatorilor. Voluntariatul este o opțiune pe care o au tinerii pe parcursul studenției. De asemenea, Universitatea acordă burse studenților selectați pentru activități practice în Grădina Botanică, Muzeul și Editura Universității, stațiuni de cercetare, biblioteci, campus (cămine / cantine), precum și alte departamente.

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: În facultate se învață noțiunile de bază, generale. Se învață fundamentele profesiei. În nici un caz nu se pot transmite cunoștințe pentru absolut toate situațiile particulare din piața muncii. Pot apărea decalaje între cunoștințele predate și viața reală, dar fiecare universitate are propriile mecanisme de asigurare a calității, cerute de lege, astfel încât să se producă reglajele necesare. Dacă un absolvent nu face față la un loc de muncă, înseamnă că locul său nu este acolo. De asemenea, orice debutant trebuie să treacă printr-o perioadă de acomodare, de instruire în legătură cu specificitățile locului de muncă respectiv. Nu știu câți angajatori sunt dispuși să facă asta. Teoria se îmbină cu practica, la orele de laborator și de proiect. De asemenea, sunt stagiile de practică. Nu trebuie să confundăm practica cu experiența. Sunt două lucruri diferite.

6. Care este rata de abandon la universitatea pe care o reprezentați și ce măsuri aveți în vedere pentru reducerea abandonului ?

Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: Rata de abandon la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași se încadrează pe nivel mediu în statisticile realizate de Banca Mondială, care oferă finanțare pentru diminiuarea acestui fenomen. Ca măsuri de prevenire a abandonului universitar, avem proiecte finanțate de Ministerul Educației Naționale special create pentru prevenirea abandonului universitar (exemplu: proiectele ROSE), precum și sesiuni de traininguri și consiliere oferite de Serviciul pentru Studenți, Orientare în Carieră și Inserție Profesională. Totodată, consiliem elevii de liceu prin informarea privind modalitățile de alegere a facultății care li se potrivește, în cadrul Caravanei UAIC desfășurată în regiunea Moldovei, dar și în alte regiuni ale tării. Nu în ultimul rând, studenții cu posibilități financiare limitate primesc burse de sprijin.

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: Abandonul școlar este marea problemă a învățământului românesc. Pentru aceasta se desfășoară în licee și universități proiectul ROSE, care are în vedere reducerea numărului elevilor și studenților care renunță la studii. În anul întâi, la noi în universitate abandonul școlar este de aprox. 25%. Avem în derulare trei proiecte ROSE la nivelul facultăților și un proiect pe întreaga universitate, dedicat înființării unui centru de învățare. Acesta va fi dat în folosință luna aceasta, fiind destinat desfășurării de activități de învățare și de dezvoltare personală. Centrul se numește Remedium și se află situat în Campusul Studențesc „Tudor Vladimirescu”, la parterul căminelor T5-T6.

7. Sunt câteva facultăți care nu sunt solicitate de tinerii absolvenți de liceu. Ce strategii veți adopta pentru înlăturarea acestei stări de fapt ?

Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: Universitatea noastră își promovează oferta educațională și domeniile de studiu prin Caravana UAIC, o activitate desfășurată pe parcursul celor două semestre ale anului universitar, care presupune promovarea Universității și a ofertei de studii prin interacțiune directă cu tinerii liceeni și personalul didactic din diferite unități școlare. În plus, au loc concursuri de evaluare a cunoștințelor, conferințe, demonstrații practice, expoziții, proiecte comune cu licee susținute de personalul didactic al Universității noastre, câteva exemple fiind Concursul de Chimie ”Magda Petrovanu”, experimente în cadrul proiectelor Noaptea Cercetătorilor sau Biologia în parc, dar și proiecte inițiate de organizațiile studențești care activează la nivelul UAIC (exemplu: Eprubetă cu ștafetă, Doza de Chimie). Universitățile de vară – SummerIS, Vino la UAIC, EconomIS sunt proiecte care se adresează liceenilor și constau în participarea pe o perioadă de aproximativ 2 săptămâni la activități specifice vieții de student.

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: Toate facultățile, indiferent de atractivitatea acestora, se preocupă în a-și promova imaginea în licee. Facem vizite în licee, profesori și studenți, organizăm vizite ale elevilor în licee, concursuri și olimpiade etc. Avem o mulțime de activități pe care le desfășurăm la nivelul facultăților și universității, pe toată durata anului universitar, astfel încât, la admitere, instituția noastră să constituie una dintre opțiunile absolvenților de liceu.

8. Care este motivul pentru care foarte mulți absolvenți, atunci când participă la concursurile de titularizare (în învățământul preuniversitar), nu reușesc să obțină notă de trecere?

Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: O posibilă explicație ar putea fi legată de modul invidual de pregătire și de intervalul de timp pe care îl au la dispoziție pentru însușirea bibliografiei de la examenul de titularizare. Perioada de timp relativ redusă pentru pregătirea temeinică a acestui examen s-a dovedit pentru unii absolvenți a fi insuficientă mai ales atunci când subiectele nu se regăsesc și în bibliografia de la examenul de finalizare a studiilor sau pentru elaborarea temelor de licență sau disertație. Obținerea unei note care să permită unui absolvent să poată fi declarat admis la acest examen este condiționată de o pregătire constantă în timpul semestrelor și de o perioadă de timp rezervată verificării tuturor subiectelor din bibliografie.

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: Nu am răspuns la această întrebare.

9. Numărul studenților este mare, dar locurile în cămine sunt insuficiente. Ce investiții are în vedere universitatea pentru a mări capacitatea de cazare?

Prof.univ.dr. Cătălin Tănase: Universitatea este preocupată permanent de modernizarea și extinderea capacității de cazare a studenților. În acest sens, în anul 2017, Universitatea a inaugurat un nou cămin cu 120 de locuri, situat în centrul orașului și dotat la standarde hoteliere. Camerele au unul sau două locuri, baie proprie, aer condiționat și frigider, conexiune la Internet, fiind prevăzute și camere pentru studenții cu dizabilități. În acest cămin, în anul 2018 a fost inaugurat un restaurant cu bucătărie, sală de mese multifuncțională, dar și o spălătorie proprie.

În total, avem 12 cămine, cu o capacitate totală de 6215 locuri de cazare.

Prof.univ.dr. Neculai Seghedin: Noi nu avem această problemă, oferind locuri de cazare pentru toți studenții. Ceea ce ne preocupă la acest moment este să asigurăm condiții de cazare cât mai bune în Campusul Studențesc „Tudor Vladimirescu”. Acum câțiva ani s-a finalizat un proiect european de 16 milioane de euro, destinat refacerii infrastructurii din campus. În prezent, se fac eforturi investiționale permanente pentru creșterea calității serviciilor sociale.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments