Majorările salariale din ultimii doi, axate pe angajaţii plătiţi de la bugetul public, au dus România într-o situaţie frustrantă pentru cei peste 4 milioane de salariaţi din sectorul privat, adică cei care realizează bugetul de stat. Diferenţele salariale au devenit, practic, imposibil de acoperit, în condiţiile în care cheful de muncă şi profesionalismul funcţionarului public este, fără a generaliza, legendar în rândul românilor.
Vă prezentăm un Top 10 al celor mai bine plătiţi bugetari din România, selectaţi aleatoriu din cadrul câtorva ministere şi consilii judeţene. Am omis funcţiile de ministru, preşedinţi, secretari de stat etc, despre care se ştia oricum că sunt extrem de generos remunerate. Am ales, în schimb, joburi din eşalonul doi, posturi călduţe, fără prea mari bătăi de cap. Cu precizarea că fiecare minister, consiliu judeţean sau instituţie alege să publice venituri nete sau brute, fără a specifica de multe ori la cel fel de sume se referă.
1.Director
Să fii director într-un minister este probabil visul oricărui bugetar. În Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, salariul lunar brut de bază al unui director ajunge şi la 18.502 lei. Dacă adăugăm sporurile, tichetele de masă, voucherele de vacanţă şi alte prime, valoarea salariului net rămâne cel puţin la fel de mare. În Ministerul Turismului, un portofoliu mai degrabă de mâna a doua, un director câştigă 12.608 lei pe lună, în timp ce unul de la Ministerul Transporturilor, unde munca este, teoretic, mult mai intensă şi aplicată, câştigă până în 8.390 lei pe lună. La Ministerul Finanţelor Publice, un director ajunge să ducă acasă 9.599 lei pe lună, în timp ce în Ministerul Apărării Naţionale, un funcţionar public cu funcţii de conducere, echivalentul unui director, câştigă şi 16.588 de lei lunar.
2.Consilier
Nimic nu e mai vag şi, deopotrivă, atotcuprinzător ca înţeles decât jobul de consilier într-un minister. În MApN, un ofiţer pe un astfel de post poate ajunge până la 15.783 lei pe lună. Net. Tot net este şi salariul lunar de 12.169 lei pe care îl câştigă un consilier din Ministerul Dezvoltării Regionale, în timp ce la Turism un consilier are 11.062 lei pe lună. Situaţia e cam aceeaşi şi în teritoriu, unde un consilier, funcţionar din consiliul judeţean, ajunge să câştige şi 11.711 lei pe lună la Satu Mare, de pildă, în timp ce la Suceava încasează 10.487 lei lunar. În Consiliul Judeţean Braşov, un consilier are 10.059 lei pe lună, la Cluj un omolog câştigă 9.062 lei, iar la Consiliul Judeţean Constanţa un consilier are „doar” 8.910 lei pe lună, salariu de bază.
3.Secretar de judeţ
Este puţin probabil ca numele său să fie cunoscut în rândul locuitorilor din judeţ, pentru că, spre deosebire de preşedinte şi vicepreşedinte, posturi alese prin vot, cu vizibilitate maximă, cel de secretar este desemnat în cadru restrâns. Iar un secretar de judeţ câştigă nu foarte bine, ci extrem de bine. Astfel, secretarii consiliilor judeţene din Suceava, Cluj şi Constanţa au un salariu lunar de bază de 15.200 lei. Mai puţin câştigă secretarul Consiliului Judeţean Braşov- 15.150 lei, în timp ce secretarul judeţean de la Satu Mare încasează 13.680 lei pe lună.
4.Şef serviciu
Şefii de servicii din consiliile judeţene se bat de la egal la egal cu secretarii de stat şi miniştrii atunci când vine vorbe de salarii. La Satu Mare, un astfel de şef câştigă nu mai puţin de 14.896 lei pe lună, salariu de bază, fără sporuri şi alte facilităţi. În Consiliul Judeţean Cluj, un şef de serviciu are o leafă lunară de bază de 14.041 lei, în timp ce la Suceava salariul ajunge la 13.694 lei. La Braşov, un şef de serviciu din cadrul consiliului judeţean câştigă 12.423 lei lunar, iar la Constanţa trebuie să se mulţumească cu 10.480 lei pe lună.
5.Poliţist local
Poliţiştii locali sunt, probabil, cei mai bine plătiţi bugetari din România, raportat la specificul muncii lor. Lefurile lor sunt şi de 2-3 ori mai mari decât cele ale poliţiştilor sau militarilor, deşi responsabilităţile şi volumul de muncă sunt infinit mai reduse. Astfel, putem evidenţia şeful Poliţiei Locale din Brăila, care are un salariu lunar de bază de 12.500 lei, la care se adaugă norma de hrană şi alte sporuri, dar şi pe cel din Focşani, cu un salariu de 12.160 lei pe lună. La rândul lui, şeful Poliţiei Locale din Cluj Napoca încasează 11.238 lei pe lună, cel din Ploieşti 11.495 lei, iar cel din Botoşani 11.210 lei. Chiar şi poliţiştii locali de rând, foştii gardieni publici, au salarii de invidiat: nu mai puţin de 7.144 lei la Focşani, 5.460 lei la Craiova, 4.300 lei în Sectorul 1, 4.205 la Bacău şi 4.200 lei la Cluj Napoca.
6.Inspector
Meseria de inspector trebuie să fie una foarte importantă, din moment ce consiliile judeţene o răsplătesc cu salarii de top. În Consiliul Judeţean Suceava, de exemplu, un inspector câştigă nu mai puţin de 10.484 lei pe lună, salariu de bază, fără sporuri şi prime. La Consiliul Judeţean Cluj, un astfel de inspector are un salariu lunar de bază de 10.457 lei, în timp ce, la mare distanţă , la propriu şi la figurat, se află un inspector din Consiliul Judeţean Constanţa, cu salariu de 8.910 lei lunar. Cu „doar” 7.930 lei pe lună, inspectorul Consiliului Judeţean Braşov se poate considera de-a dreptul discriminat.
7.Auditor
Faţă de multe din joburile menţionate, responsabilitatea unui auditor este chiar semnificativă, fie că vorbim de aparatul central de stat sau de consiliile judeţene. Cu toate acestea, salariile nu sunt nici pe departe la fel de generoase precum cele ale colegilor mai „norocoşi”, iar diferenţele dintre auditori sunt uriaşe, deşi, în general, ecartul dintre nivelurile de salarizare ale funcţionarilor publice a fost limitat prin lege până la valori nesemnificative. Aşa se face că, dacă un auditor de la Ministerul Dezvoltării Regionale are un salariu lunar de bază de 11.507 lei, la Ministerul Finanţelor se câştigă 6.732 lei, iar la Ministerul Transporturilor 5.922 lei. Asta în condiţiile în care un auditor de la Consiliul Judeţean Constanţa are un salariu de bază care ajunge şi la 9.830 lei, au auditor de la Suceava are 9.324 lei pe lună, iar un auditor de la insituţia similară din Cluj câştigă chiar şi 11.333 lei pe lună.
8.Referent
Poate cel mai bun lucru care ţi se poate întâmpla în viaţă este să ajungi referent într-un consiliu judeţean. Pentru acest job nu ai nevoie decât de studii medii, iar simplul fapt de te fi angajat la stat te îmbogăţeşte peste noapte. Câştigurile salariale sunt, realmente, impresionante. La Consiliul Judeţean Cluj, un referent cu studii medii câştigă 7.003 lei pe lună, salariu de bază, la care se adaugă sporuri, prime, tichete de masă, vouchere de vacanţă etc. La Braşov, un referent din cadrul consiliului judeţean are 5.779 lei pe lună, iar în Consiliul Judeţean Suceava câştigă 5.657 lei lunar. Mult mai prost plătiţi sunt referenţii din Consiliul Judeţean Constanţa, cu 4.130 lei pe lună, în timp ce la Satu Mare aceeaşi funcţie este remunerată cu 3.785 lei lunar.
9.Şofer
Un şofer angajat la stat are, desigur, salarii mult peste cele oferite în mediul privat, cu un volum de muncă relaxat şi o sumedenie de alte sporuri şi beneficii. Culmea, cei mai prost plătiţi sunt pe la ministere: 2.524 lei la Ministerul Finanţelor sau 2.317 lei la Ministerul Transporturilor. Excepţie fac şoferii de la Ministerul Turismului, cu 4.189 lei pe lună, salariu de bază. Traiul este însă mult mai dulce în teritoriu, unde şoferii de la consiliile judeţene au nevoie doar de studii medii şi salarii mult peste cei de la Bucureşti. Astfel, un şofer de la Consiliul Judeţean Braşov câştigă şi 5.779 lei pe lună, salariu de bază, în timp ce la Cluj un conducător auto de la consiliul judeţean are un salariu lunar de 4.589 lei. Un şofer cu studii medii de la Consiliul Judeţean Constanţa are 4.850 lei pe lună, în timp ce la Suceava câştigă 4.332 lei, iar la Satu Mare 3.785 lei.
10. Muncitor
Nu spune nimeni că ar avea o meserie uşoară, dar simplii muncitori care trebăluiesc pe lângă instituţiile publice pot avea salarii neverosimil de mari. Astfel, dacă la ministerele din Capitală un astfel de muncitor este încadrat cu puţin peste salariul minim pe economie, în ţară aceştia ajung să câştige cât un director la o companie privată. Foarte important de precizat este faptul că vorbim despre bugetari cu studii medii sau chiar generale. Astfel, un muncitor de la Consiliul Judeţean Cluj are un salariu lunar de bază de 5.346 lei, iar la Braşov poate ajunge să câştige şi 5.507 lei pe lună. La Consiliul Judeţean Constanţa, un muncitor cu opt clase are un salariu de 3.930 lei, iar la Suceava câştigă 3.031 lei lunar, în timp ce la Satu Mare încasează cel mult 2.602 lei lunar.
Economia reală, îngenuncheată de bugetari
Diferenţele salariale dintre bugetari şi mediul privat au devenit frustrant de mari pentru cei care produc, în realitate, ceva. Potrivit ultimelor date ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, cei 928.000 de bugetari pe care îi are România în 2018 (nu se iau în calcul angajaţii MAI, MApN, SRI etc) au un salariu mediu lunar de 5.337 lei, în timp ce salariul mediu din sectorul privat, unde lucrează 4.210.000 de oameni, este de 4.052 lei. Diferenţa este pur şi simplu uriaşă şi va creşte de la an la an. Astfel, pentru 2019 este prognozat un salariu mediu lunar la bugetari de 5.951 lei şi 4.361 lei în mediul privat, iar pentru anul 2020 se anunţă un salariu mediu lunar de 6.314 lei la bugetari, faţă de numai 4.695 lei în sectorul privat.
