Alcoolul este considerat un drog legal, iar consumul său sistematic este acceptat şi tolerat de către opinia publică. Alcoolul ajută la uitarea experiențelor traumatizante, reducând starea de tristețe generată de experiențele umilitoare. Însă, alcoolul nu vindecă problema, ci mai degrabă o ascunde. În cazul femeilor, dependenţa de alcool se instalează în scurt timp, iar problemele medicale apar mai repede decât la bărbaţi. La copii, riscul alcoolismului poate fi evitat dacă părinţii sunt preocupaţi de modul în care odraslele lor învaţă să abordeze alcoolul!
La fel ca și tranchilizantele, alcoolul este un sedativ care calmează, încetinește și întârzie mai multe activități ale corpului, mai ales la nivelul sistemului nervos central. „Prin starea de euforie pe care o determină, el modifică percepția despre lume și despre sine, diminuând capacitatea de control și de performanță a băutorului. Diminuarea anxietății, a temerilor și a tensiunii, eliberarea de inhibiții și creșterea încrederii în sine sunt efectele cele mai pronunțate ale alcoolului”, a declarat dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Există două tipuri de intoxicație cu alcool (consumul unei cantități suficient de mari pentru a produce modificări comportamentale dezadaptative): intoxicație ușoară, în cazul în care persoana este relaxată, vorbăreață, euforică și dezinhibată, și intoxicație severă, care produce agresivitate, iritabilitate, dispoziție schimbătoare, tendințe paranoice, degradarea funcționării sociale și a capacității de muncă, mers instabil și lipsă de coordonare. În unele cazuri, intoxicația severă poate determina evaziune, lentoare psiho-motorie, fenomene de black-out (lacune ale memoriei), putând conduce chiar la comă și deces.
Alcoolismul este o condiţie ireversibilă, cu caracter progresiv, şi constituie un veritabil flagel care afectează, anual, sănătatea şi viaţa a milioane de oameni. Are nenumărate efecte asupra persoanei în cauză şi asupra celor din jur, efecte ce ţin de sfera psihologică, dar şi de cea fizică. „Preţul plătit de cei ajunşi în prăpastia dependenţei de alcool este imens. Consumul de alcool produce distrugerea treptată a neuronilor, iar asta se observă în timp, mai ales de către persoanele apropiate alcoolicului. Diminuarea accentuată a numărului de neuroni cauzează şi reducerea performanţelor creierului, vizibile prin scăderea funcţiei memoriei, a capacităţii de gândire, de înţelegere, cu pierderea simţului critic şi a discernământului. Consumul cronic poate provoca leziuni organice (alcoolul se comportă ca o otravă) la nivelul sistemului nervos central, ce pot determina apariţia convulsiilor, a deliriumului tremens cu halucinaţii, iar în forma cea mai gravă – DEMENŢĂ”, a explicat dr. Andreea Nester.
Tomografiile computerizate au arătat, la alcoolici, o atrofie a creierului, în special la nivelul lobilor frontali. Creierul devine astfel mai mic, „se usucă”, ceea ce explică scăderea funcţiilor intelectuale. Dependentul de alcool manifestă o răceală emoţională, o alterare treptată a sentimentelor, oscilaţii în dispoziţie, cu schimbări bruşte de opinie, stări permanente de nervozitate, iritabilitate, insomnii, ceea ce îi deteriorează viaţa familială şi profesională. În plan fizic, alcoolul acţionează pe nesimţite asupra sănătăţii organelor. „Într-o primă etapă, organismul se adaptează uşor, însă, după ceva vreme el devine incapabil să îşi mai păstreze echilibrul şi se instalează o serie de efecte dezastroase: malnutriţia, gastrita, ciroza hepatică, pancreatita, infertilitatea, cancerul de esofag şi stomac, bolile de inimă, tulburările de echilibru”, mai spune dr. Nester.
Îngrijorător este faptul că tot mai multe femei din ţara noastră ajung la medic din cauza dependenţei de alcool. „Noua generaţie de după ’90 dă peste cap calculele şi arată că femeile au început să bea aceeaşi cantitate de alcool ca bărbaţii. Datele ministerului Sănătăţii arată că, în 2016, numărul femeilor dependente de alcool a crescut cu 20% faţa de anul anterior”, consideră medicul psihiatru din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Femeile suferă de anxietate şi depresie de două ori mai mult decât bărbaţii şi, din acest motiv, sunt mai predispuse să recurgă la consumul de alcool (National Center for Health Statistics, Statele Unite, 2018). „În rândul femeilor, dependenţa de alcool se instalează în scurt timp, iar problemele medicale se dezvoltă mai repede decât la bărbaţi, deoarece alcoolul se metabolizează mai greu în stomac, se concentrează mai bine în ţesuturile organismului, iar creierul este mai sensibil. De cele mai multe ori, femeile ajung să facă abuz de alcool din cauza singurătăţii. Statistic, cele care nu au copii şi care nu lucrează prezintă un risc mai mare de a dezvolta dependenţă”, consideră dr. Andreea Nester. Din păcate, industria alcoolului promovează agresiv băuturi pentru femei, asociindu-le cu ideea de libertate, atractivitate, independenţă, însă femeile care depind de alcool prezintă riscuri mult mai mari de a fi abuzate fizic de parteneri. „Cei mai mulţi bărbaţi îşi părăsesc soţiile alcoolice, însă cele mai multe femei rămân împreună cu soţii lor alcoolici deoarece aceştia sunt priviţi de societate ca find mai acceptabili”, mai spune dr. Nester.
Simplul fapt de a consuma alcool nu conduce la alcoolism! „Mai multe cercetări efectuate în acest domeniu au arătat că factorul de bază implicat în dezvoltarea dependenţei îl constituie procesul de învăţare socială, de socializare în cadrul familiei şi a culturii de apartenenţă”, concluzionează dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru.
Conform lui James M. Henslin („Essentials of Sociology: A Down-to-Earth Approach”, 11th Edition, Pearson Education, 2014), în grupurile care au rate scazute la alcoolism s-au constatat următoarele caracteristici ale modului în care copilul învaţă să abordeze alcoolul în aşa fel încât să elimine alcoolismul: 1) adulţii expun copiii la alcool devreme în viaţă, dar în cadrul unui grup familial şi religios puternic; 2) părinţii reprezintă un exemplu substanţial de consumat alcool cu moderaţie; 3) băuturile frecvent folosite sunt vinul şi berea; 4) băutul nu are nicio conotaţie morală, nu este considerat nici virtute, nici păcat; 5) alcoolul este băutura care însoţeşte hrana; 6) băutura nu este considerată o dovadă de bărbăţie sau virilitate; 7) beţia este dezaprobată.
În concluzie, se poate spune că alcoolul are o mare importanţă în viaţa socială a oamenilor, în „cinstea” lui existând chiar – aşa cum se ştie – festivaluri: festivalul berii, al vinului etc.Consumat în exces, însă, constituie o problemă socială gravă, cu implicaţii serioase asupra sănătăţii oamenilor.
Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) afirmă, în „Global status report on alcohol and health 2018”, că: „europenii beau mai mult decât oricare alţi locuitori ai planetei, cu o medie de 11,2 litri de alcool pe an, echivalentul a două pahare de vin pe zi”. Conform aceluiaşi raport, Lituania ocupă primul loc în topul consumatorilor de alcool per cap de locuitor, urmată de Republica Moldova. România ocupă locul 3 în acest clasament. Conform OMS, în România sunt peste 3 milioane de consumatori înrăiţi de alcool, statul român cheltuind peste 25 milioane de euro cu tratamentul persoanelor dependente de alcool numai în anul 2016.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă, în cazul bărbaţilor, să nu fie depășite două unități de alcool pe zi sau 5 unități la o ocazie, și maximum 14 unități de alcool pe săptămână. În cazul femeilor şi al bărbaţilor trecuţi de 60 de ani, OMS recomandă să nu se depăşească o unitate de alcool pe zi sau 4 unități la o ocazie, și maximum 7 unități de alcool pe săptămână. O unitate de alcool reprezintă cantitatea de băutură care conține nu mai mult de 10 g de alcool pur (regăsită într-un pahar de vin de 125 ml sau în 330 ml de bere sau într-un shot de tărie de 30 ml).
Statistici: Persoane internate la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi din cauza consumului de alcool: anul 2015 – 1.212 persoane (163 de femei şi 1.049 de bărbaţi); anul 2016 – 1.278 persoane (214 femei şi 1.064 bărbaţi); anul 2017 – 1.530 persoane (263 femei şi 1.267 bărbaţi); anul 2018 (primele 10 luni) – 1.517 persoane (252 femei şi 1.267 bărbaţi).
Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași
Departamentul Relații Publice
