Pentru a deveni brand, un produs trebuie să treacă testul timpului. România nu a dus lipsă de mărci célèbre, dar puţine au făcut faţă trecerii din comunism în capitalism şi au fost sufocate de piaţa concurenţială. Cele mai cunoscute au supravieţuit însă, iar astăzi reprezintă branduri definitorii în segmentul lor, apreciate de toţi românii, care le caută chiar şi când pleacă din ţară. Fie că vorbim de ape minerale, de vinuri sau dulciuri, de electrocasnice ori lactate, maşini sau detergenţi, România se poate lăuda cu o serie de branduri foarte puternice, apreciate în toată lumea, care vor mai rezista mult timp de acum încolo.Am facut o selectie de 10 branduri care au rezistat ,iar azi va vom prezenta trei dintre ele.
Dero, singurul brand românesc de la raftul cu detergenţi
Dero este unul din cele mai populare branduri româneşti, sinonimul nostru pentru detergent. Prezenţa sa în limbajul uzual al românilor este atât de bine înrădăcinată, încât aproape toţi îl folosim când ne referim la un detergent pentru spălat rufe, chiar dacă vorbim, poate de alte mărci din comerţ. Aşa cum românii folosesc branduri adoptate şi adaptate precum adidaşi când vorbesc despre pantofi sport, xerox- când se referă la copiatoare sau jeep- atunci când vine vorba despre maşini de teren, Dero a devenit titulatura universală pentru orice detergent.
Produsul Dero („Detergent- România”) a luat naştere în 1996 pe platforma fabricii de detergenţi din Ploieşti, dar a devenit un brand veritabil abia în 1995, după ce a fost preluat de multinaţionala Unilever. Treptat, Dero s-a poziţionat în segmentul produselor accesibile ca preţ şi apreciat mai ales pentru faptul că este „de-al nostru”, românesc, pe o piaţă în care se află în competiţie cu zeci de alte mărci.
Studiile ulterioare au arătat că în România se cumpără un pachet de Dero în fiecare secundă, una din trei gospodării folosind acest produs. Brandul 100% românesc a reuşit şi câteva premiere impresionante: în 1998 a lansat prima variantă pentru spălare automată, în 2000 a fost prima marcă ce a lansat un produs „2 în 1” (detergent şi balsam), iar din 2004 foloseşte sloganul cu „cele mai frecvente 99 de pete”, probabil cel mai cunoscut de pe piaţa românească de profil.
Singurul brand românesc de pe segmentul detergenţi, care are deja o tradiţie de peste jumătate de secol, deţine în prezent mai bine de un sfert din piaţa autohtonă de 285 de milioane de euro.
Murfatlar- un vin mai vechi decât românii
Pentru români, Murfatlar reprezintă, pur şi simplu, vinul. Licoarea dobrogeană datează încă de pe vremurile dacilor, care foloseau vinul produs în regiunea cunoscută azi ca Murfatlar pentru schimburile comerciale cu grecii din coloniile de la malul Mării Negre. Primele mărturii scrise despre legendarul vin Murfatlar au fost lăsate de celebrul poet latin Ovidius (43 î.e.n.- 17 e.n.), care a trăit în cetatea Tomis, actualul oraş Constanţa, unde a fost exilat de împăratul Augustus.
În 1907, statul român înfiinţează la Valu lui Traian o plantaţie cu soiuri din sortimentul Champagne, destinată obţinerii de vinuri spumante, iar în anii 194- 1915, din aceste soiuri, se naşte „Lacrima lui Ovidiu”, vinul de legendă al podgoriilor Murfatlar. În 1939, cu prilejul manifestărilor de Ziua Marinei, regele Carol al II-lea a degustat vinurile de la Murfatlar şi a fost atât de impresionat de calitatea acestora, încât a decretat Murfatlar drept Via Regală. În 1955, podgoriile ajung la 2.100 de hectare, prin înfiinţarea Întreprinderii de Stat Murfatlar, care începe să producă sortimente intrate în conştiinţa populară, pentru ca, ulterior, suprafaţa plantaţiilor să depşească 3.000 de hectare. Murfatlar a fost cel mai mare producător local de vinuri şi a câştigat sute de medalii la concursurile internaţionale de profil, devenind astfel şi cel mai apreciat vin românesc peste hotare. În timp, vinurile Murfatlar au ajuns să fie exportate în 15 ţări, precum Japonia, SUA, Israel, Finlanda etc, iar compania a ajuns să producă peste 20.000.000 de sticle de vin, cu o cotă de piaţă în România de 16%.
Istoria milenară a Murfatlar este umbrită acum de problemele penale ale patronilor şi un proces interminabil de insolvenţă. Acţionariatul 100% românesc al celui mai mare brand naţional de vinuri nu a adus şi o soartă prielnică producătorului Murfatlar. Murfatlar România SA se află din 2012 în insolvenţă, alături de alte zeci de firme ale grupului Euroavipo SA, care deţine compania, cu datorii totale de 1,3 miliarde de euro. În paralel, Murfatlar face obiectul unui dosar intrumentat de DNA sub suspiciunea unei evaziuni fiscale de 150 de milioane de euro.
Între timp, marca Murfatlar a fost cesionată unor alţi oameni de afaceri, care asigura acum un management profesionist,incercand sub conducerea lui Vasile Ciausu sa capete stralucirea de odinioara.
Eugenia- biscuiţii care ne-au îndulcit copilăria
În 1947, ieşea pe poarta fabricii Eugenia din Constanţa primul biscuit sandwich cu cremă de cacao şi gust de rom, care avea să preia numele ce-l va face celebru. În scurt timp, nu exista în România ghizodan de şcolar sau servietă de angajat din care să lipsească Eugenia. După mai bine de 70 de ani, Eugenia a rămas cel mai cunoscut şi apreciat biscuit românesc, produs sub acelaşi nume de mai multe firme din ţară, care au încercat astfel să profite de notorietatea unui brand naţional. În 1997, Dobrogea Grup SA, unul din liderii pieţei de morărit şi panificaţie din România, cu acţionariat majoritar român, a înregistrat Eugenia la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Relaţia dintre Eugenia şi români este atât de puternică, încât cei plecaţi peste mări şi ţări duc dorul biscuiţilor care le-au îndulcit copilăria. Aşa a ajuns ca Eugenia să fie acum vândută şi pe Amazon, cel mai mare retailer online al planetei, iar brandul aromat românesc a devenit unul global. Dobrogea Grup SA a ieşit recent din insolvenţă şi a raportat afaceri de aproape 35 de milioane de euro.
