Președinția amorsează un nou scandal, anunțînd printr-un comunicat oficial respingerea a cinci propuneri de procurori pentru funcții de conducere, începînd cu șefia DNA. Problema este că respectivi procurori, conform comunicatului, nu se încadrează în prevederile legale privind obligativitatea neapartenței la fosta Securitate.
”În luna octombrie a.c., ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere:
– doamna Adina Florea, pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
– doamna Florena-Esther Sterschi, pentru funcția de procuror șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Elena Giorgiana Hosu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– doamna Iuliana Nedelcu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcția de procuror-șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În conformitate cu dispozițiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiției, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcție de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) și (12) din Legea nr. 303/2004” se arată în comunicatul președinție.
Ori, prevederile legale la care se face referire sunt următoarele:
”Art.48 – legea 303/2004:
(10) Nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.(12) Înainte de numirea în funcțiile de conducere, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.
Faptul că președinția invocă nu doar alin.10 ci și 12 trimite clar cu gîndul că problema celor cinci procurori nu e cea a prezumtivului interes personal, ci strict cea a apartenenței la fosta Securitate.
Marea întrebare e cum și cînd a descoperit CNSAS respectivele informații compromițătoare, dacă ne gîndim, bunăoară, că Giorgiana Hosu a deținut acum cîțiva ani postul de șef adjunct al DIICOT?
