Judecătorii ieşeni au ridicat, în parte, sechestrul instituit împotriva unui om de afaceri din Alba Iulia cercetat de DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală. Decizia magistraţilor ieşeni vine după ce soţia lui Cornel Marcu, Ioana Stanca – judecătoare la Curtea de Apel Alba, a susţinut că 20.000 de euro din suma indisponibilizată dintr-un cont bancar îi aparţine ei şi nu soţului. Cornel Marcu, care desfăşoară afaceri în domeniul metalelor preţioase, este acuzat la Iaşi într-un dosar ce vizează înregistrarea unor tranzacţii fictive în vederea decontării ilegale de TVA. Alături de Marcu, mai sunt cercetate şi persoane de etnie romă din Iaşi, dar şi fratele luptătorului K1, Cătălin Moroşan (supranumit Moroşanu). Acuzaţiile DIICOT Anchetatorii cred că, în perioada 2012-2015. Cornel Marcu (soţul unei judecătoare din Alba), Daniel Stănescu şi Bogdan Stănescu ar fi constituit un grup infracţional prin intermediul cărora trei firme controlate de Marcu a înregistrat facturi fictive pentru a se sustrage de la dările către stat. Daniel şi Bogdan Stănescu au furnizat facturi false şi către două firme cunoscute de pe piaţa bijuteriilor de lux, Sodo Migliori România şi Sodo Migliori International, ambele păcălind în acest bugetul de stat. Reprezentanţi ai celor două firma erau Alessandro Amato şi Marian Mihart, doi afacerişti prezentanţi de presa de business ca fondatori ai brandului Cellini, care deţine mai multe magazine de lux în România. „Modul de manifestare al grupului infracţional organizat sub aspectul fenomenului evazionist a luat forma fraudei cu TVA. Astfel, atât societăţile comerciale controlate de către inculpatul Marcu Cornel, cât şi societăţile comerciale controlate de către inculpaţii Amato Alessandro şi Mihart Marian în perioada de referinţă au fost operatori economici români înregistraţi în scopuri de TVA ce efectuau livrări intracomunitare către operatori economici din state membre U.E (Italia, Germania), livrări care potrivit prevederilor fiscale nu sunt purtătoare de TVA. Obiectul livrărilor intracomunitare l-au constituit aliaje din aur”, au precizat procurorii DIICOT. Astfel, Marcu, Amato şi Mihart au înregistrat în contabilitatea firmelor lor achiziţii fictive de metale preţioase „purtătoare de TVA, de la societăţi interpuse scriptic, nou autorizate în comerţul cu metale preţioase, având menirea doar de a ajuta la punerea în circulaţie a TVA-ului, scopul final fiind deducerea TVA, precum şi solicitarea de rambursări de TVA”, au mai arătat procurorii. Operaţiunea se realiza prin intermediul unor firme „fantomă” din Grajduri şi Ciurea, care emiteau facturile fictive. Banii obţinuţi ilegal prin deducerile de TVA era retraşi de cetaţeni romi care deţineau firmele fantomă.
