În acest articol discutăm despre un subiect care a rămas, și până astăzi, unul tabu: opţiunile juridice ale unei adolescente în situaţia în care a constatat că este însărcinată.
Apariţia unui copil în viaţa unei persoane este o imensă bucurie, dar planificarea acestui eveniment se face doar la maturitate, doar atunci când părinții sunt adulți realizați din punct de vedere personal şi profesional, doar după ce aceștia au o situaţie materială care îi poate oferi viitorului copil, bunăstare şi siguranţă.
În viaţa cotidiană însă sunt surprinse foarte des situaţii în care tinerele eleve de liceu (uneori chiar de gimnaziu) devin mame (deşi sunt minore), ori își pun viaţa lor în pericol apelând la întreruperi de sarcină în afara unităţilor medicale, ori nasc clandestin şi abandonează nou-născutul (ori i se curmă viaţa acestuia).
Atenție! Aceste situaţii reprezintă adevărate tragedii pentru aceste tinere, pentru familiile lor, pentru copiii abandonaţi.
În acest articol nu vom evidenția modul în care trebuie să se pregătească tinerii pentru viaţa intimă, nici la măsurile de contracepţie pe care este obligatoriu să le folosească în timpul unui act sexual, nici la opţiunea întreruperii cursului normal al sarcinii (cu consecinţe medicale grave care pot conduce până la imposibilitatea biologică de a mai avea vreodată copii; cu consecinţe religioase şi urmări psihologice pentru tânără).
În acest articol punctăm două variante juridice pe care le poate parcurge tânara, sau tinerii, aflaţi în situaţia în care constată că se confruntă cu o sarcină neprevăzută:
- Prima variantă presupune asumarea naşterii copilului şi, de aici, responsabilitatea creşterii şi educării acestuia.
Starea de graviditate este un motiv temeinic pentru încheierea căsătoriei în timpul minorităţii, cu condiţia ca viitorii soţi să aibă împlinită vârsta de 16 ani.
O asemenea opţiune trebuie să aibă la bază spijinul total al părinţilor viitoarei mame şi al viitorului tată, la care putem să adăugăm şi suportul colegilor, al prietenilor.
Sigur, amintim că naşterea copilului produce mari modificări în urmarea cursurilor școlare, în amânarea proiectelor personale și profesionale. Un copil presupune foarte multă responsabilitate şi grijă.
- A doua variantă presupune asumarea naşterii copilului, a filiaţiei acestuia şi exprimarea consimţământului la adopţia lui.
La împlinirea unui termen de 60 de zile de la data naşterii copilului, dată înscrisă în certificatul de naştere, mama (ca de altfel şi tatăl, dacă acesta a recunoscut copilul) are dreptul să îşi exprime consimţământul la adopţie. Acest consimţământ poate fi revocat de mamă în termen de 30 de zile de la data exprimării lui.
Mama poate să consimtă, în mod liber şi necondiţionat la adopţia copilului său, numai după ce i s-a explicat, într-un limbaj accesibil, de către reprezentantul Direcţiei pentru protecţia copilului (psiholog, asistent social), consecinţele exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei.
În privinţa tinerei care a devenit mamă, legea prevede că dacă are vârsta:
- cuprinsă între 14 şi 18 ani, ea va fi asistată de către ocrotitorul legal în momentul exprimării consimţământului la adopţia copilului său.
- sub 14 ani, nu poate să îşi exprime consimţământul la adopţie.
Militând pentru viaţă, considerăm că cea mai bună opţiune pe care o poate face tânăra, într-o atare situaţie, este cea care oferă legalitate, sănătate şi integritate psihică, fizică şi emoţională atât copilului, cât şi mamei.
Acest articol este inspirat din „Ghid juridic pentru elevi (clasele lX-Xll)”, capitolul „Familia contează”, semnat de avocat și prof.univ.dr. Gabriela Lupșan.
Ghidul juridic pentru elevi poate fi găsit și online (în format pdf), fiind distribuit în format fizic în școlile din țară și în bibliotecile din județul Iași, în cadrul unui program de responsabilizare tineri și adulți (inițiat de Asociația pentru Dialog în Justiție și sprijinit financiar de către Primăria Municipiului Iași).
Maria Păduraru
Mediator Asociația pentru Dialog în Justiție
