Curtea Constituțională a Moldovei are din această săptămână trei judecători noi. Până acum, din cele şase locuri de judecători constituționali era liber unul singur. Guvernul în frunte cu Pavel Filip a decis să-l numească în postul vacant pe Artur Reșetnicov, care era deputat al Partidului Democrat din Moldova, iar în trecut a fost director al Serviciului de Informații și Securitate pe timpul lui Vladimir Voronin și deputat comunist. Alte două numiri la Curtea Constituțională au avut loc pe fundalul unor demisii cu multe semne de întrebare din partea a doi judecători constituționali pe parcursul unei săptămâni. În locul acestora Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit pe fostul procuror general Corneliu Gurin în funcția de judecător, cunoscut ca fiind apropiat partidului de guvernare, dar și cel care a anunțat arestul fostului premier Vlad Filat. Parlamentul a decis să completeze locul vacant cu deputata Partidului Democrat din Moldova, Raisa Apolschi, care este cunoscută ca fiind nașa lui Vladimir Plahotniuc.
A plecat ca să revină
O altă revenire în administrația publică este cea a fostului președinte al Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru. Acesta ar fi câștigat recent concursul pentru funcția vacantă de membru al Curții de Conturi a Republicii Moldova, urmând să ocupe funcția de vicepreședinte, cu un mandat de cinci ani. Viorel Chetraru a plecat de la șefia Centrului Național Anticorupție în toamna lui 2017, după ce și-a încheiat mandatul de cinci ani.
Demisii în lanț
Multe semne de întrebare au provocat și demisiile de la Autoritatea Națională pentru Reglementări în Energetică. Legislativul a aprobat demisia directorului general, Tudor Copaci, dar și a altor doi directori din cadrul Consiliului de Administrație: Sergiu Ciobanu și Octavian Lungu. Demisiile celor trei vin după demisiile altor doi directori, Iurie Onica și Ghenadie Panțîru, care au fost deja aprobate de Parlament la sfârșitul lunii noiembrie. Întrebat de presă cum explică faptul că toți directorii și-au dat demisia în același timp, Tudor Copaci a declarat că „așa s-a primit și a coincis”.
Candidații guvernării pentru cele 11 circumscripții din Chișinău
După mutările importante înainte de alegeri, presa de la Chișinău anunță că Partidul Democrat din Moldova ar fi ales candidații formațiunii pentru cele 11 circumscripții uninominale din municipiul Chișinău. Acest lucru s-ar fi întâmplat la Forumul Organizației Municipale Chișinău a Partidului Democrat. Anunțul nu a fost făcut oficial, însă surse din partidul de guvernare spun că aceștia vor duce lupta în Chișinău. Mai mulți lideri ai opiniei publice de la Chișinău au comentat că acești candidați ai partidului de guvernare sunt prea slabi, iar concluzia ar fi că există o înțelegere a Partidului Democrat din Moldova cu Partidul Socialiștilor pentru cedarea circumscripțiilor din Chișinău în schimbul cedării unor circumscripții uninominale din afara capitalei.
Fomarea blocului electoral ACUM
Opoziția de la Chișinău se adună în jurul blocului electoral ACUM, care a fost constituit oficial la sfarșitul săptămânii trecute de către Partidul Platforma DA a lui Andrei Năstase și Partidul Acțiune și Solidaritate condus de Maia Sandu. Chiar dacă alte două partide, Partidul Liberal Democrat din Moldova al fostului premier Vlad Filat și Partidul Liberal condus de Dorin Chirtoacă, au anunțat intenția de a participa la formarea blocului electoral ACUM, cererile acestora au rămas fără răspuns. Lideri din cadrul Partidului Acțiune și Solidaritate au comentat că „cetățenii sunt cumva reticienți la siglele acestor partide, dacă doriți, la bagajul politic al acestor partide”.
Liderii celor două formațiuni au depus la CEC actele pentru înregistrarea oficială a blocului electoral ACUM și așteaptă timp de 7 zile hotărârea Comisiei Electorale Centrale. Maia Sandu a precizat că nu mai este timp pentru aderarea altor partide la blocul ACUM, însă rămân deschiși pentru cei care vin cu propuneri de candidați care se bucură de încrederea cetățenilor, care au demonstrat în timp că au verticalitate și că sunt oameni onești.
Partidul Platforma DA și-a făcut lista de candidați
Între timp, presa scrie că Partidul Platforma Demnitate și Adevăr va propune o listă de 22 persoane în calitate de candidați pentru cele 51 de circumscripții uninominale. Printre ei s-ar alfa și liderul formațiunii Andrei Năstase, care a ales să candideze pe o circumscripție din Chișinău, dar și alți lideri ai partidului. Urmând logica relațiilor dintre cele două formațiuni, ar urma ca Partidul Acțiune și Solidaritate să propună și ei un număr de 22 de candidați pentru circumscripții, iar restul de 7 locuri să revină unor personalități apolitice la care s-au făcut referire de mai multe ori în discursurile exponenților celor două partide.
Partidele unioniste susțin blocul ACUM
Două formațiuni unioniste, Partidul Unității Naționale și Partidul Liberal Reformator, au anunțat că nu vor participa la aceste alegeri în calitate de concurenți electorali și că vor sprijini necondiționat blocul ACUM la scrutinul parlamentar din 24 Februarie.
Anatol Șalaru, președintele Partidului Unității Naționale:„Nu vom negocia circumscripții, nu vom înainta candidați. Vom susține blocul ACUM cu declarații politice și le vom pune la dispoziție organizațiile noastre teritoriale”.
Declarațiile celor două partide unioniste de a nu participa la alegeri vin după vizita lui Traian Băsescu la Chișinău, care a avut întâlniri și discuții cu liderii ambelor formațiuni.
Traian Băsescu vrea unificarea unioniștilor pentru alegerile locale
Vizita fostului președinte român Traian Băsescu nu s-a rezumat doar la întâlnirea cu liderii partidelor unioniste. Fostul președinte al României a avut și o întrevedere cu premierul Pavel Filip. După vizita de la Chișinău, Traian Băsescu a făcut un rezumat și constată că până la alegerile locale, ce ar urma să fie organizate în primăvara lui 2019, trebuie realizată unificarea partidelor unioniste, ca să fie valorificate voturile celor 30 la sută de susţinători unionişti, atât pentru alegerea consiliilor locale, cât şi pentru alegerea primarilor. Actualmente în Republica Moldova sunt 6-7 partide unioniste, ceea ce generează o puternică fragmentare a voturilor.
Patru buletine de vot la alegeri
În total, pe 24 februarie, alegătorii din Republica Moldova vor vota pe patru buletine de vot: două pentru fiecare întrebare de la referendum și două pentru alegerile parlamentare, unul cu candidații din circumscripția națională și unul cu candidații din circumscripția uninominală. Pentru organizarea și desfășurarea referendumului consultativ din 24 februarie 2019 vor fi alocați peste 10 milioane de lei, iar bugetul pentru organizarea alegerilor parlamentare din 24 februarie este estimat la 110 milioane de lei.
