Ce este corupţia?
Latinescul „coruptio” se referă la comportamentul unui funcţionar care, în schimbul banilor sau al altor foloase necuvenite, tranzacţionează atributele funcţiei pe care o deţine.
Înainte, cuvântul „corupţie” a însemnat decădere şi deteriorare morală. Astăzi, definiţia scurtă presupune abuzarea puterii publice pentru câştiguri personale.
Pentru societate, corupţia reprezintă un rău care produce consecinţe negative şi distructive, deoarece ea perturbă grav derularea relaţiilor sociale la nivel instituţional şi interpersonal.
Corupţia se prezintă deseori ca un cerc vicios, ea manifestându-se, în unele cazuri, ca o afacere privată în sânul instituţiilor sau autorităţilor publice.
Care sunt formele corupţiei?
Fenomenul corupţiei este unul destul de complex, care se manifestă sub diferite forme, cum ar fi:
1. Darea/luarea de mită – implică două persoane: cea care promite sau dă un bun ori alt folos şi cea care îl solicită sau primeşte pentru îndeplinirea unui act care intră în atribuţiile de serviciu, neavând importanţă cui aparţine iniţiativa actului de corupere.
Exemplu:
O persoană nu a promovat examenul la şcoala de şoferi iar instructorul i-a spus că în schimbul unei sume mici poate să-i obţină permisul fără ca persoana respectivă să se mai prezinte la examen şi a doua oară.
2. Traficul/cumpărarea de influenţă – reprezintă în general un serviciu vândut/cumpărat de persoana care face/obţine promisiunea că va interveni pe lângă un funcţionar public pentru ca acesta să îndeplinească sau nu un act ce intră în competenţa sa.
Exemplu:
O persoană îi promite alteia că, întrucât îl cunoaşte pe primarul din localitate, va obţine de la acesta o finanţare din fonduri nerambursabile pentru firma persoanei, chiar dacă aceasta (firma) nu îndeplineşte criteriile prevăzute legal în acest sens.
3. Primirea de cadouri – implică primirea unor foloase în timpul exercitării atribuţiilor, pentru favorizarea formării unor legături şi obţinerea unor avantaje din partea funcţionarului.
4. Șantajul – presupune obţinerea de foloase prin presiuni şi ameninţări.
5. Favoritismul sau „cumătrismul” – este acel ajutor dat celor apropiaţi (prieteni, asociaţi etc.), pentru numirea în anumite posturi pe criterii ce ţin de relaţii de prietenie şi nu de competenţă.
6. „Nepotismul” – este forma de favoritism constând în facilitarea angajării în sistem a rudelor, în condiţii ilegale.
7. Folosirea informaţiilor confidenţiale – se referă la utilizarea pentru sine sau prieteni a informaţiilor cunoscute în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
8. Fraudarea alegerilor şi intervenţia în alegeri.
Cauzele care conduc la corupţie sunt multe; le amintim pe cele mai importante:
● lipsa de stabilitate legislativă;
● organizarea necorespunzătoare a instituţiilor şi autorităţilor publice;
● birocraţia rigidă, deoarece populaţia doreşte o rezolvare în timp rezonabil a problemelor sale;
● inegalitatea socială: oamenii ce funcţionează în puterile statului provin, până la urmă, din societate, nefiind posibil ca o societate să fie cinstită, iar funcţionarii săi să fie coruptibili, după cum nici invers nu este posibil. Una dintre cele mai importante cauze sociale este discrepanţa dintre oameni;
● factorii economici – un factor cu potenţial generator de corupţie este aspiraţia oricărui individ de a-şi crea o situaţie de bunăstare, care să-i asigure confortul social.
● cultura naţională – şi cultura unui popor poate figura printre cauzele corupţiei, ajungându-se ca unele societăţi să accepte anumite daruri, în timp ce în altele acestea să fie considerate mită.
● lipsa unei educaţii corespunzătoare – în România există încă o cultură a darurilor sau atenţiilor ce sunt remise celor care prestează un serviciu public (doctori, inspectori de specialitate etc.).
Ce putem face pentru a preveni fenomenul corupţiei?
- eliminarea, din viaţa politică şi din instituţiile sau autorităţile publice, a persoanelor corupte, pe o anumită durată.
- stabilitatea, claritatea, predictibilitatea, aplicarea promptă şi egală a legislaţiei.
- transparenţa organizării, funcţionării şi deciziilor instituţiilor şi autorităţilor publice.
- la momentul actual, un remediu foarte important şi general acceptat pentru prevenirea şi combaterea corupţiei îl constituie educaţia.
***
Acest articol este extras din „Ghid juridic pentru elevi (clasele lX-Xll)”, capitolul „#Spune NU corupției!”, semnat de Direcția Generală Anticorupție din M.A.I.
Ghidul juridic pentru elevi poate fi găsit și online (în format pdf), fiind distribuit în format fizic în școlile din țară și în bibliotecile din județul Iași, în cadrul unui program de responsabilizare tineri și adulți (inițiat de Asociația pentru Dialog în Justiție și sprijinit de către Primăria Municipiului Iași).
Maria Păduraru – Asociația pentru Dialog în Justiție