Nordicii cred cu tarie in introducerea timpurie a copiilor in colectivitate, pun accentul pe independenta si sunt foarte deschisi.
De exemplu, in timp ce romanii sunt extrem de creativi cand vine vorba sa raspunda la intrebari legate de procesul de procreere, inventand tot felul de povesti, danezii raspund cu franchete curiozitatilor celor mici, inca de la varste fragede. Asa se face ca, in ajutorul parintilor danezi, in librarii se gasesc carti cu desene foarte explicite.
Nu isi lovesc micutii
In tarile scandinave, parintii nu isi lovesc copiii, dupa ce, in 1970 a fost data o lege care le interzice acestora sa ii bata pe cei mici. Chiar daca pedeapsa nu este una penala sau o amenda, autoritatile sunt mult mai drastice: ii iau pe copii de langa parinti, pe care ii decad din drepturi, si ii duc la un centru special amenajat.
Educatia de la 18 luni la 6 ani
In primele 18 luni, copilul ramane acasa cu unul dintre parinti, iar statul forteaza acest lucru. Cum? Nu exista nicio cresa sau institut care sa aiba grija de micutii care au mai putin de 18 luni.
Ei bine, daca pana la aceasta varsta copilul sta doar langa parinti, pana la 6 ani el isi va petrece timpul alaturi de alti micuti. Datorita acestui lucru, prichindeii ajung sa fie mai sociabili, invata normele sociale si dezvolta bun simt. Nu degeaba, au cel mai mare coeficient de inteligenta din Europa.
Dupa ce au trecut acest prag de 6 ani, parintii se implica foarte mult in educatia copilului. Ei ii dau treptat mai multe responsabilitati, ca cel mic sa invete sa faca fata posibilelor probleme. Asa se face ca, de la varsta de 16-18 ani, majoritatea au un job part-time si contribuie la cheltuielile casei.
Varsta de 18 ani, un prag important
Este momentul cand, la terminarea liceului, copiii scandinavi parasesc casa parinteasca si iau viata in piept. Multi dintre ei se inscriu la facultate, isi iau un job pentru a se intretine, iar gratie educatiei primite acasa reusesc sa depaseasca anumite impasuri mai usor.
