Comisia de selecție a procurorului-șef european, funcție pentru care s-a înscris Laura Codruța Kovesi, aproape a finalizat lista scurtă a candidaților selectați. Pe ea s-ar afla și Kovesi, informează Europa Liberă.
Data-limită pentru depunerea candidaturilor a fost 14 decembrie 2018. Din 30 de persoane au rămas 5 finaliști, au declarat surse de la Bruxelles. Din România, în afară de Kovesi, au mai fost alte două candidaturi, care ar fi fost respinse.
PSD-iștii au ieșit la atac
Procedura de selecție a procurorului-șef european este una care nu depinde de țara din care e candidatul și se face exclusiv de către o comisie formată din 12 membri (foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri naționali ai Eurojust, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de nivel înalt și avocați), desemnați în septembrie 2018. Lista scurtă va ajunge la Comisia JAI și, probabil, la Comisia LIBE, apoi cuvântul final îl vor avea Consiliul European și Parlamentul European, de comun de acord.
Altfel spus, procedura pentru desemnarea procurorului-șef european este independentă de procedura națională, fiind una exclusiv europeană, ceea ce explică, într-o măsură, valul de atacuri din ultima perioadă declanșat la adresa Laurei Codruța Kovesi de media controlată de PSD.
Independența vine din Regulament
Motivul acestei soluții este simplu și este explicat în articolul 6 al Regulamentului Parchetului European (EPPO), intrat în vigoare în 2017. E vorba despre independența viitorului procuror comunitar, inclusiv față de statul din care provine. „Procurorul-șef european acționează în interesul Uniunii în ansamblul său și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la nicio persoană din afara EPPO, de la niciun stat membru al Uniunii Europene sau nicio instituție, niciun organ, niciun oficiu, nicio agenție a Uniunii, în exercitarea atribuțiilor care îi revin în temeiul Regulamentului privind EPPO. Candidații trebuie să își declare angajamentul de a acționa în mod independent, în interesul public, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul privind EPPO, și să declare orice interese despre care s-ar putea considera că le afectează independența”.
Tudorel Toader e spectator trist
Deși România a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, nu are posibilități efective să blocheze o eventuală desemnare a Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef european. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, prezidează Consiliul JAI, e adevărat, dar din cauza imaginii proaste pe care o are puterea de la București în ce privește derapajele de la statul de drept și vicierea independenței justiției, exprimarea unei opoziții tranșante împotriva Codruței Kovesi ar putea să aibă un efect contrar.
În tot cazul, ar fi neobișnuit ca un stat să nu-și susțină propriul candidat. Probabilitatea este însă destul de mare, ținând cont că Tudorel Toader este cel care a obținut revocarea din funcție a fostei șefe a DNA și că în luna iulie declara că aceasta nu poate fi „recompensată pentru greșelile pe care le-a făcut, cu speranța că în viitor nu le va mai repeta”. Doar că guvernul român nu are prea multe de spus în această „recompensă”.
