Cuvântul „administraţie” provine din limba latină, unde minister era un slujitor al unei alte persoane. Prin urmare, scopul administraţiei publice este de a sluji interesul public, asigurând buna funcţionare a serviciilor publice.
Administraţia publică este organizată într-un sistem format din următoarele componente:
a) administraţia centrală:
Preşedintele României;
Guvernul;
administraţia publică centrală de specialitate (ministere, organe centrale subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţi administrative autonome);
instituţii publice centrale subordonate ministerelor sau autorităţilor administrative autonome.
b) administraţia de stat în teritoriu:
prefectul;
serviciile deconcentrate ale ministerelor;
ale celorlalte organe centrale de specialitate.
c) administraţia locală:
administraţia locală de bază (Consiliul Local şi Primarul);
administraţia locală intermediară (Consiliul Judeţean şi Preşedintele Consiliului Judeţean).
Guvernul deţine locul principal în organizarea administraţiei publice centrale, exercitând „conducerea generală a administraţiei publice”. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale, dar în anumite situaţii prevăzute de Constituţie mandatul poate înceta şi înainte de termen. Atribuţiile Guvernului sunt de natură politico-administrativă şi economico-financiară.
Pentru realizarea acestor atribuţii, Guvernul adoptă acte juridice prin care creează, modifică sau stinge raporturi juridice de drept administrativ.
Actele adoptate de Guvern se numesc ordonanţe (simple sau de urgenţă) şi hotărâri şi se publică în Monitorul Oficial al României.
Prim-ministrul are rolul central în funcţionarea Guvernului, el fiind cel care convoacă şi conduce şedinţele Guvernului. Toate actele juridice adoptate de Guvern sunt semnate de prim-ministru iar în cazul în care nu se poate realiza consensul pentru adoptarea unui act el are dreptul de a decide.
Pe baza şi în executarea legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, prim-ministrul emite decizii care se publică în Monitorul Oficial.
Administraţia publică centrală de specialitate este alcătuită din ministere şi din alte organe centrale.
Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale sunt în subordinea Guvernului, a ministerelor ori sunt autonome.
Ministerele au personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
Competenţa materială a ministerelor este specializată, fiind limitată la anumite domenii de activitate, dar care se exercită la nivelul întregii ţări.
Ele sunt organizate într-o structură piramidală cuprinzând departamente, direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri.
Ministerele sunt conduse de miniştri care au dreptul de a le reprezenta în raporturile cu celelalte autorităţi publice cu persoanele fizice din ţară sau din străinătate, precum şi în justiţie.
Pentru realizarea atribuţiilor lor, miniştrii emit ordine şi instrucţiuni.
Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu şi este numit de Guvern în fiecare judeţ la propunerea ministrului de Interne.
El este garantul respectării legii şi a ordinii publice; la nivel local exercită o formă specială de control asupra actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale.
Pentru realizarea atribuţiilor sale, prefectul emite ordine, acte administrative de autoritate care pot avea caracter normativ sau individual.
Consiliul Judeţean este autoritate deliberativă a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe baza scrutinului de listă, de către cetăţenii cu drept de vot dintr-un judeţ.
Mandatul consiliului judeţean este de 4 ani. În exercitarea atribuţiilor care îi revin, Consiliul Judeţean adoptă hotărâri, acte administrative care pot avea caracter normativ sau individual.
Preşedintele Consiliului Judeţean este organ al administraţiei publice locale, cu caracter executiv. El reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie.
Este ales pentru un mandat de 4 ani, prin vot indirect, dintre membrii Consiliului Judeţean, cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie.
Actele emise de Preşedintele Consiliului Judeţean se numesc dispoziţii şi sunt acte administrative care pot avea caracter normativ sau individual.
Acest articol este extras din „Ghid juridic pentru elevi (clasele lX-Xll)”, capitolul „#Despre tine, cetățeanul”, semnat de avocat, lector univ. dr. Dan Constantin MÂȚĂ, Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Ghidul juridic pentru elevi poate fi descărcat și online (în format pdf), fiind distribuit în format fizic în școlile din țară și în bibliotecile din județul Iași, în cadrul unui program de responsabilizare tineri și adulți (inițiat de Asociația pentru Dialog în Justiție și sprijinit de către Primăria Municipiului Iași).
Maria Păduraru – Asociația pentru Dialog în Justiție