VIDEO 4 martie 1977 –55 de secunde de coşmar !IASUL printre cele mai afectate orase. Ce trebuie sa facem, si cum sa ne comportam in cazul unui seism de mare intensitate, in functie de locul in care suntem ?

0
586

Vineri, 4 martie 1977. Luna plina. Primavara batea la usa. Aparusera deja mugurii copacilor.La televizor-filmul bulgaresc Dulce si Amar. Ceausescu, aflat în Nigeria, participa la dineul oficial dat de presedintele african. Nimic nu prevestea urgia care urma sa se abata asupra României…

10 bombe atomice

La ora 21.22 seismul, cu magnitudinea de 7, 2 grade pe scara Richter, loveste tara noastra. Violenta lui s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala, în directia nord-sud si est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km, planul în care s-a produs prabusirea straturilor fiind de aproximativ 60°. Toate statiile seismice de pe glob, aflate pe receptie, au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat si analizat informatiile primite în urma cutremurului fiind cea de la Golden-Colorado (Statele Unite). Energia distructiva eliberata de seism a fost egala cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!

55 de secunde de groaza! Peretii s-au prabusit, geamurile s-au spart, focul a izbucnit! Unii s-au repezit îngroziti pe scari sau spre iesiri;altii au ramas încremeniti în casa, paralizati de teama. Aceeasi teama care i-a îndemnat pe altii sa se arunce de la etaj. S-au înregistrat chiar si cazuri de femei care au nascut înainte de vreme.

Ceausescu este informat despre cutremur. Banchetul este întrerupt câteva minute mai târziu. Informatiile care i-au parvenit initial vorbeau despre un cataclism de 10 grade si despre distrugerea totala a Bucurestiului. Stabilind legatura cu tara, Ceausescu a cerut informatii precise, a dat primele ordine si a instituit starea de necesitate pe teritoriul României. A doua zi, la ora 8.15 minute, o aeronava având la bord familia Ceausescu si restul delegatiei ateriza pe aeroportul Otopeni.
Bucurestiul a fost cel mai greu lovit. Apoi Teleormanul, Doljul, Iasiul, Vasluiul, Buzaul, Vrancea, Mehedintiul…

Dimensiunea dezastrului
În Capitala au cazut 32 de blocuri si cladiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns cladirile de la Lizeanu-colt cu Stefan cel Mare, Continental-Colonadelor, Dunarea, Scala, Casata si Nestor. Sub darâmaturile blocului de la Colonadelor si-au gasit sfârsitul:Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreuna cu sotul si cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internata cu câteva zile înainte în spital.

Ca prin minune, sotul, scriitorul Romulus Rusan, a fost gasit în viata sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatra, în fata blocului Scala, care s-a prabusit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului:508 morti. 2.600 de raniti. Orasul Zimnicea este prefacut în ruine:175 de case prabusite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. În Craiova sunt avariate grav peste 550 cladiri, printre care se numara Muzeul de Arta, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeteana. Primele estimari indicau un numar de 30 de morti si 300 de raniti. La Vaslui sunt de asemenea pierderi grele, atât umane-7 persoane decedate, cât si materiale.

La Ploiesti au fost distruse în jur de 200 de locuinte, alte 2.000 fiind grav avariate;situatia este grava si în judetul Buzau, unde sunt afectate în jur de 1.900 de cladiri. Mai fericite sunt judetele din Transilvania si Dobrogea, care au scapat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea finala a pierderilor-umane si materiale, este teribila:1.570 morti, 11.300 raniti, 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unitati economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o lupta neîncetata, zile în sir, pentru scoaterea supravietuitorilor de sub darâmaturi. Au fost adusi chiar si specialisti din Elvetia, însotiti de câini dresati pentru salvarea victimelor din munti. Au fost gasiti supravietuitori chiar si dupa 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmaturile fostului bloc Continental nu mai putin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat si redat vietii!

 

 

 

 

Au trecut 42 de ani de la devastatorul seism care a distrus mii de vieţi. Cutremurul din 1977 a fost cel mai puternic din istoria modernă a României. Produs pe data de 4 martie 1977, la ora 21:22, seismul cu o intensitate de 7,2 pe scara Richer, a lăsat în urmă 1.578 morţi, peste 11.000 răniţi şi alte câteva zeci de mii de oameni fără casă. În total, 35.000 de locuinţe s-au făcut una cu pământul. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri, construite în anii 1940, s-au prăbuşit şi mii de oameni, vii sau morţi, au fost îngropaţi sub munţii de moloz.

Oraşul Zimnicea a fost lovit cel mai rău: în mai puţin de 3 minute a fost ras de pe suprafaţa pământului. Cei mai mulţi supravieţuitori au fost salvaţi în primele ore. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

A doua zi au început operaţiunile masive de salvare, în special de către armată. De mare ajutor au fost şi cascadorii de la Buftea, care s-au avântat în clădirile care abia se mai ţineau pe picioare pentru salvarea supravieţuitorilor. Căutările au durat zile întregi, timp în care sute de persoane au fost scoase de sub dărâmături.

Oamenii îşi amintesc imaginile apocaliptice din acea noapte. Ferestrele s-au spart, mobila în casă s-a mişcat, iar pământul le-a fugit pur şi simplu de sub picioare. Constănţeni, bucureşteni ori buzoieni, cu toţii îşi aduc aminte cu groază de momentele de teroare prin care au trecut şi nu le vor uita cât vor trăi.

Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante ale culturii româneşti. Actorul Toma Caragiu, poetul Anatol E. Baconski, scriitorul Mihai Gafiţa, regizorul Alexandru Bocăneţ sau cântăreaţa Doina Badea sunt doar câţiva dintre artiştii care au şi-au pierdut viaţa atunci.

Reacţia autorităţilor

În seara zilei de 4 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de preşedintele Nigeriei în cinstea oaspeţilor. După toastul şefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu de dezastrul survenit în România.

La început, ştirile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureştiului. Pana de curent de la Bucureşti făcea imposibilă orice comunicaţie. În plus, autorităţile locale erau confuze, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu ţara, Ceauşescu a dat primele ordine de acţiune, a făcut un apel către populaţie şi a instituit, prin decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României. Mai mult, în timpul nopţii, acesta s-a întors în ţară, iar în zilele ce au urmat, a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia. Nicolae Ceauşescu a dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire. Cu ajutoare de la Crucea Roşie (mai ales câini dresaţi special pentru astfel de cazuri), cascadorii, şi pompierii români au făcut eforturi supraomeneşti pentru a salva cât mai multe vieţi.

Reacţiile cetăţenilor loviţi de cutremur

Mulţi cetăţeni au intrat în panică, majoritatea ieşind în stradă. Un soldat din Bucureşti, mărturisea: „Eram santinelă pe acoperişul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului şapte. Noaptea era destul de luminoasă şi de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simţit acoperişul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva şi cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau. Şi toate clădirile se înclinau de-o parte şi de cealaltă ca şi copacii pe furtună. Câteva fracţiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a şi întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Şi pe urmă s-au stins toate luminile… pe cer era un uriaş arc de foc, ca şi cum s-a produs un scurtcircuit în tot oraşul… Şi atunci am zis: «Gata, cred că-i gata oraşul!».

Deşi reacţia autorităţilor a fost slabă în primele ore, foarte mulţi oameni au ajutat din proprie iniţiativă la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Ulterior apelului prezidenţial s-a trecut la sporirea producţiei de alimente primare, pentru a asigura necesarul populaţiei, la restabilirea reţelelor utilitare (apă, gaz, telefoane, curent). Mulţi au lucrat ore în şir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Monumente de arhitectură dispărute după cutremur

Cutremurul a afectat şi monumente de arhitectură. Din păcate, regimul trecut a folosit pretextul „cutremurului” pentru a demola o serie de clădiri care, dintr-un motiv sau altul, erau „incomode” pentru el. Astfel, Biserica Ienei aflată în stânga blocului „Dunărea” , în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu şi vis-a-vis de hotelul Intercontinental şi Teatrul National, a fost pur şi simplu demolată pentru că prezenţa ei „deranja”. În cadrul lucrărilor de demolare ale blocului „Dunărea”, turla bisericii a fost lovită intenţionat cu utilajul de demolare. Din acest moment a început o cursă în care, pe de o parte oamenii de cultură (arhitecţi, artişti plastici etc.) încercau să oprească lucrările de demolare, iar pe de altă parte armata (direct implicată în acţiunea de înlăturare a urmelor cutremurului) se străduia sa facă să dispară cât mai repede acest monument şi lăcaş de cult. Din nefericire, monumentul nu a fost salvat, odată cu el dispărând şi picturile murale făcute de către Gheorghe Tătărescu, ca şi cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistică. Şi fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez), aflat pe strada Sevastopol, a căzut victimă aceleiaşi acţiuni.

Odată pornită, acţiunea de înlăturare a cât mai multe monumente de arhitectură şi lăcaşe de cult   s-a extins şi asupra colecţiilor şi colecţionarilor de artă. Sub pretextul „punerii la adăpost” a operelor de artă, colecţiile particulare şi casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea care s-a finalizat mai târziu a Muzeului Colecţiilor.

 ŞTIAŢI CĂ:

– lunar se produc, în medie, aprox. 80.000 de cutremure?

– zilnic se produc, în medie, aprox. 2.600 cutremure?

– în fiecare minut se produc, în medie, aprox. 2 mişcări seismice?

Reguli de comportare în caz de cutremur:

ÎNTR-O CLĂDIRE:

– Staţi pe loc. Nu fugiţi afară.

– Intraţi sub o masă grea sau un birou sau orice alt obiect de mobilier de care vă puteţi ţine. Dacă sunteţi pe hol ghemuiţi-vă de un perete de interior.

– Evitaţi uşile. Din cauza mişcărilor uşile se pot trânti şi pot să vă rănească.

– Protejaţi-vă faţa.

– Plecaţi de lângă ferestre, uşi de sticlă, oglinzi, sobe, biblioteci, mobilier înalt.

– Dacă sunteţi într-un scaun cu rotile, blocaţi roţile şi acoperiţi-vă capul şi ceafa cu mâinile.

– Nu folosiţi liftul. Dacă vă aflaţi într-un lift în timp ce începe un cutremur apăsaţi butonul de oprire şi apoi butonul celui mai apropiat etaj. Ieşiţi din lift cât de repede puteţi

AFARĂ:

– Staţi pe loc. Încercaţi să vă duceţi într-o zonă mai sigură departe de ferestre, clădiri, stâlpi de electricitate sau telefon.

 ÎNTR-UN VEHICUL:

– Încercaţi să trageţi pe dreapta într-un loc sigur.

– Nu blocaţi şoseaua.

– Feriţi-vă de poduri, tuneluri şi clădiri. Staţi în vehicul.

ÎNTR-UN LOC AGLOMERAT:

– Retrageţi-vă într-un loc unde să nu fie îmbulzeală.

– Dacă vă aflaţi într-un centru de magazine (Mall) intraţi în cel mai apropiat magazin.

LA ŞCOALĂ:

– Intraţi sub bancă şi agăţaţi-vă de piciorul acesteia.

– Nu staţi cu faţa spre geam.

 ÎN AUTOBUZ:

– Staţi pe scaun până la oprirea acestuia.

                Reguli de comportare post seism:

  • Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă.
  • Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav – dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze – până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
  • Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.
  • Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
  • Dacă s-a declanşat un incendiu, încercaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
  • Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
  • Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.
  • Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.
  • Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi concursul persoanelor autorizate.
  • Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi fără rost zonele calamitate.
  • Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
  • Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept.
  • Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice (aşa numitele replici), fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti.
  • La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor.
  • Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
  • În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi primul-ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare.
0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments