Speță mediere
Înșelăciunea, infracțiune contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, este reglementată în cuprinsul art. 244 din noul cod penal. Numărul plângerilor de înșelăciune crește constant în ultimii ani, o condiție pentru reținerea infracțiunii de înșelăciune fiind inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.
Un astfel de caz a fost înregistrat pe rolul sectiei x poliție, cu încadrarea faptei de înșelăciune.
În fapt, lucrurile s-au petrecut în modul următor: Francois J., de origine franceză, studentă în primul an la medicină, ajunge în oraș cu scopul de a închiria un imobil pentru sine și frații săi. Pentru a fi sigură că alege cea mai bună ofertă de pe piață, intră în prima agenție imobiliară pe care o întâlnește în drum, interesându-se care sunt zonele și prețurile potrivite situației sale. Când agentul imobiliar îi arată în fotografii o vilă situată într-o zonă de lux, la un pret foarte bun, Francois J. este foarte încântată. La insistențele agentului imobiliar, care îi spune că imobilul mai are încă 10 persoane interesate să îl închirieze, Francois J. semnează pe loc un contract de închiriere scris de mână, fără a verifica însă veridicitatea faptelor. Contractul se semnează pe o perioadă de 12 luni iar suma achitată pe loc reprezintă (conform spuselor agentului imobiliar) contravaloarea chiriei pe o perioadă de 6 luni, plus garanție (contravaloarea unei luni de închiriere). Primește un rând de chei și este direcționată la adresa menționată. Ajunsă la fata locului, proprietarul vilei o înștiințează pe aceasta că nu deține contract pentru închirierea vilei sale cu nici o agenție imobiliară, aceasta fiind locuință personală. Contactat telefonic, agentul imobiliar nu mai răspunde.
Realizând că a fost înșelată, necunoscând orașul, limba sau alți români, Francois J. reușește cu greu să ajungă în aceeași zi la o secție de poliție pentru a face plângere împotriva agentului imobiliar.
La momentul depunerii plângerii, în secția de poliție este prezent și un mediator de serviciu care îi propune varianta soluționării problemei sale pe cale amiabilă. Chiar dacă Francois J. se simte mințită, înșelată, o străină abuzată într-o societate necunoscută, mediatorul o ajută să elimine bariera de neîncredere și teamă pe care o are. Mediatorul cunoaște foarte bine limba franceză însă îi aduce la cunoștință lui Francois J. că este obligatorie prezența unui interpret (specialist neutru, care semnează un angajament de confidențialitate a datelor pe care le ia la cunoștință) și opțională prezenta unui avocat. Francois J. refuză prezența avocatului și se demarează procedurile de premediere.
Agentul imobiliar, realizând că nu are scăpare, răspunde pozitiv la invitația la mediere. Părțile declară în scris faptul că modalitatea de stingere a diferendului dintre ele reprezintă voința lor reală, declarată fără nici un fel de constrângere fizică sau psihică din partea vreunei persoane, se fixează de comun acord o zi de întâlnire și se înaintează procedurile de mediere. Se optează pentru ședințe comune, pe parcursul cărora părțile ajung la un acord.
Prin semnarea acordului de mediere, agentul imobiliar se angajează să restituie în două tranșe suma de bani primită pentru cele 6 luni de chirie, plus garanția. De altfel, agentul se angajează să plătească daune morale lui Francois J. pentru prejudiciul cauzat, deoarece aceasta este profund afectată de ceea ce i s-a întâmplat și se angajează să-i găsească un imobil închiriat la un preț rezonabil. Francois J. renunță la plângerea penală formulată împotriva agentului imobiliar și la dreptul de a mai formula vreo altă plângere împotriva acestuia, plângeri în legătură directă sau indirectă cu obiectul dosarului nr. x. de la sectia x politie. Se anexează acordului de mediere, angajamentul de plată nr. X (cu posibilitatea apelării la procedura executării silite, în caz de nerespectare a termenilor stabiliți între părți). În acord se inserează o clauză specială de confidențialitate, urmând ca toate discuțiile, desfășurarea negocierilor și informațiile divulgate pe parcursul acestora, datele și condițiile financiare precum și orice alte informații scrise sau nescrise (de care părțile au luat cunoștință în cadrul discuțiilor privind dosarul de mediere x) să rămână confidențiale pe o durată nelimitată de timp.
Având în vedere că acordul de mediere este depus la secția x poliție, părțile declară că, pentru a soluționa diferendul dintre ele, încheie acordul de mediere în condițiile Legii 192/2006 și în condițiile art. 16 (1) lit.g) Noul c.pr.penală, caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale.
Litigiul a fost mediat în termen de 5 zile, avantaj care i-a oferit persoanei vătămate posibilitatea de a-și închiria foarte repede o nouă locuință și recuperarea prejudiciului într-un timp scurt.
Medierea a avut un impact pozitiv asupra percepției victimei despre societatea noastră. Făptuitorul a obținut acordul păstrării confidențialității datelor și și-a luat angajamentul de a nu mai săvârși astfel de fapte pe viitor.
Prin mediere, ambele părți au câștigat: timp, încredere, bani, onorariu mediator satisfăcător, confidențialitate, ședințe private, înțelegere, salvarea relației și colaborarea pe viitor în bune condiții.
Maria PĂDURARU
Mediator
