Cu cărțile pe masă

Într-o lume în care majoritatea dintre noi își alege informațiile de pe internet, ba chiar lecturează volume întregi, referate, date istorice ori geografice tot cu ajutorul maestrului Google, există totuși ieșeni care au rămas prieteni ai cărții editate. Mulți dintre aceștia apelează la serviciile bibliotecilor. Pentru a afla cât mai multe despre profilul cititorului contemporan sau ce anume îi poate oferi o bibliotecă publică, am stat de vorbă cu directorii a două biblioteci de referință din municipiul Iași. Este vorba despre Dan Doboș, directorul Bibliotecii Județene ”Gheorghe Asachi”, și despre conf.univ.dr. Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare.

0
684

Dan Doboș: ”Bibliotecarul ideal nu există. În această meserie ajută însă dacă ești informat, empatic, răbdător, ordonat și mereu cu zâmbetul pe buze”.

Conf.dr. Ioan Milică: ”Biblioteca digitală a BCU „Mihai Eminescu” se construiește zilnic, grație eforturilor tăcute, aproape invizibile și meritorii ale bibliotecarilor angajați în această activitate”.

 

1. Care este profilul consumatorului de carte în anul 2019?

Dan Doboș: Bibliotecile publice sunt obligate să colecteze și să prelucreze date exacte despre utilizatorii lor, ceea ce este un avantaj enorm în calibrarea activității lor, atât în ceea ce privește achizițiile cât și a programelor culturale. Utilizatorul tipic al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” Iași este un tânăr între 14 și 24 de ani, de sex feminin și cu interese centrate în general în sfera educației, a școlii, mai exact.

Conf.dr. Ioan Milică: Profilul consumatorului de carte nu se confundă cu portretul cititorului care frecventează biblioteca. În cazul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, identitatea cititorilor este arhicunoscută: cadre didactice universitare, cercetători, studenți de toate categoriile și public cu studii superioare.

 

2. Câti abonați are biblioteca și ce strategii adoptați pentru atragerea de noi cititori?

Dan Doboș: Am avut în 2018 puțin peste 18.000 de utilizatori unici, care au făcut aproximativ 280.000 de vizite la bibliotecă. În evidențele noastre sunt însă peste 40.000 de permise valabile.

Conf.dr. Ioan Milică: În baza de date a BCU „Mihai Eminescu” figurează în jur de 40.000 de utilizatori, însă numărul cititorilor activi nu a depășit, în anul 2018, 11.000 de beneficiari. Între strategiile adoptate pentru atragerea de noi cititori putem include: îmbunătățirea comunicării prin intermediul rețelelor online, organizarea de evenimente publice atractive, dezvoltarea serviciilor de mentorat și de vizite la bibliotecă, achiziția de documente solicitate de utilizatori, abonarea unor baze de date electronice potrivite cu interesele de cercetare și de studiu ale utilizatorilor noștri etc.

3. Care sunt cele mai solicitate volume?

 Dan Doboș: E greu de spus. Cele necesare studiului. Dacă facem abstracție de bibliografia școlară sau, în general, academică, atunci gustul utilizatorilor noștri se îndreaptă spre beletristică și literatura de dezvoltare personală. Destul de puțini cititori preferă poezia și literatura română contemporană, din păcate.

Conf.dr. Ioan Milică: Pe pagina de internet a BCU „Mihai Eminescu” am inițiat o secțiune intitulată Biblioteca în cifre, unde se poate observa, pe domenii, care sunt cele mai solicitate volume în ultimii zece ani: http://www.bcu-iasi.ro/biblioteca-in-cifre.

 

4. Care trebuie să fie calitățile bibliotecarului ideal?

 Dan Doboș: Bibliotecarul ideal nu există. În această meseria ajută însă dacă ești informat, empatic, răbdător, ordonat și mereu cu zâmbetul pe buze. Cel mai greu, și mă refer aici la colegii mei care lucrează cu publicul, este să găsești calea de mijloc dintre respectarea regulamentului de bibliotecă și nevoile mereu schimbătoare ale utilizatorilor fără să creezi animozități sau frustrări.

Conf.dr. Ioan Milică: Pentru a puncta corect profilul bibliotecarului ideal, se cuvine să distingem între sarcinile de lucru presupuse de activitatea de bibliotecar, în general, și cele angajate în serviciul de bibliotecar universitar, în particular, tot astfel cum deosebim profesia de cadru didactic de cea de profesor universitar. În opinia mea, cea mai bună definiție a bibliotecarului universitar a fost formulată de Profesorul Karl Kurt Klein, director al Bibliotecii Centrale Universitare în perioada interbelică: „Bibliotecarul, pe lângă o temeinică pregătire științifică, care nar trebui să fie mai puțin solidă decât chiar a unui profesor universitar, trebue să poseadă cunoștinți tehnice și comerciale, aptitudini de organizator; față de un public numeros ce frecventează biblioteca, e nevoie de un om sociabil; last not least, bibliotecarul trebue să fie un om de caracter și absolut corect, deoarece – în timpuri normale – el administrează sume mari, fără să i se poată aplica obișnuitele controluri. Numai bibliotecarul din convingere, funcționar de carieră va putea face față unor cerinți atât de multiple și de mari.” (Anuarul Universității din Iași, 1936)

 

5. Care este proiectul cu ajutorul căruia ați devenit director de bibliotecă?

Dan Doboș: Nu cred că avem spațiul necesar cuprinderii celor aproape 100 de pagini ale proiectului meu de management. Ca idee generală însă, am propus autorității, Consiliului Județean adică, o bibliotecă publică mai aproape de utilizator, o instituție care să se adreseze nu doar elitelor, ci comunității în ansamblu.

Conf.dr. Ioan Milică: Nu știu dacă un proiect managerial poate fi cuprins în câteva vorbe. Totuși, liniile directoare pot fi semnalate: 1. îmbogățirea repertoriului de servicii oferite utilizatorilor, 2. modernizare instituțională; 3. racordare accelerată la universul digital. Biblioteca universitară ieșeană este cea mai veche, cea mai prestigioasă și cea mai mare bibliotecă din regiune și una din cele mai importante biblioteci românești. Ne putem, deci, imagina că o bibliotecă de rang european se cuvine să funcționeze ca atare.

 

6. Care sunt rezultatele practice ale acestui proiect?

 Dan Doboș: Cred că numărul utilizatorilor, enunțat mai sus, este cel mai elocvent element concret al activității noastre. Deși e eminamente gratuită, o vizită la bibliotecă nu se petrece decât atunci când utilizatorul primește informația sau divertismentul de care are nevoie.

Conf.dr. Ioan Milică: Cine va consulta raportul instituțional publicat de curând pe portalul www.bcu-iasi.ro va putea să își construiască o imagine, fie și schematică, asupra a ceea ce am realizat, în ultimul an, împreună cu echipa de specialiști din BCU „Mihai Eminescu”.

 

7. Aveți în vedere deschiderea unor noi filiale?

Dan Doboș: Biblioteca Județeană ”Gheorghe Asachi” are deja 6 filiale, în principalele cartiere mari ale orașului. În viitorul apropiat nu avem în vedere deschiderea uneia noi, deși am spus că situația ideală a unei biblioteci publice este să aibă filiale în toate cartierele orașului, inclusiv în cele mai noi, apărute în ultimii ani.

Conf.dr. Ioan Milică: Procesul implicat în deschiderea unei noi filiale este aidoma unui fin mecanism de ceasornic și nu poate fi pus în mișcare de voința unui individ. Nu cred că în viitorul foarte apropiat va fi posibilă deschiderea unei noi filiale. În schimb, este foarte posibilă modernizarea celor existente, dar acest mecanism de modernizare instituțională stă în miezul altei povești.

 

8. În ce stadiu este proiectul bibliotecii digitale?

Dan Doboș: Activitatea de digitizare este un efort continuu. Deocamdată însă, în pofida eforturilor de a crea conținut digital, infrastructura informatică și legile proprietății intelectuale reprezintă obstacole destul de mari în edificarea unei biblioteci naționale digitale.

Conf.dr. Ioan Milică: Biblioteca digitală a BCU „Mihai Eminescu” se construiește zilnic, grație eforturilor tăcute, aproape invizibile și meritorii ale bibliotecarilor angajați în această activitate. Rezultatele pot fi observate consultând portalul http://dspace.bcu-iasi.ro/.

 

9. Care este situația cu spațiile pentru colecții?

 Dan Doboș: După cum știți, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” nu a avut niciodată un spațiu propriu. Sperăm ca această situație să se remedieze cât mai curând posibil, în măsura în care insitituția noastră va avansa pe lista de priorități a județului. Asta nu înseamnă însă că documentele din colecțiile noastre nu sunt păstrate în condiții foarte bune, în spațiile închiriate pe care le avem la dispoziție.

Conf.dr. Ioan Milică: Personalul BCU „Mihai Eminescu” face tot ceea ce este omenește posibil să asigure în mod eficient integritatea colecțiilor. Se înțelege, gestiunea unui fond de peste 2,5 milioane de documente nu este chiar cel mai simplu lucru de făcut. Am, totuși, încrederea că, dincolo de dificultățile de etapă întâmpinate, vom reuși să păstrăm în bune condiții ceea ce ne-au lăsat înaintașii. Doar știm că Biblioteca a supraviețuit unor perioade negre: cutremure, război, cenzură.

 

10. Ce proiecte aveți pentru anii următori?

Dan Doboș: În 2020, biblioteca noastră împlinește 100 de ani. Mi-ar plăcea tare mult să putem avea la ceas aniversar un bibliobuz, cu care să putem cutreiera județul, ducând colecțiile noastre în cele mai îndepăratete comune.

Conf.dr. Ioan Milică: Nu pot răspunde la această întrebare, pentru că nimeni nu știe ce îi rezervă viitorul. Unul din autorii mei preferați, Marcus Aurelius, scrie că „un râu de evenimente și un torent vijelios este timpul: căci fiecare lucru de-abia se zărește și deja s-a dus, și un altul vine care, la rândul său, este destinat să se ducă” (Gânduri către sine însuși).

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments