Lecție de democrație

România a dat o lecție de democrație nemaiîntâlnită în ultimii 30 de ani. Pentru prima dată poate, cetățenii cu drept de vot au arătat un interes deosebit alegerilor europarlamentare, mult mai mare decât la precedentele scutine din 2007, 2009 și 2014. Campania a fost și ea atipică și a avut rezultate neașteptate. Despre toate acestea am discutat cu doi analiști politici din Iași – Sorin Bocancea și Lucian Dîrdală.

0
309

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: ”PSD s-a comportat în ultimii doi ani asemenea PCR-ului strâns unit în jurul lui Ceaușescu”.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală:Alianța USR+PLUS a atras o bună parte din electoratul dezamăgit de forțele tradiționale, precum și un segment relativ tânăr, instruit și cosmopolit din orașele mari și zonele periurbane”.

1. Cum caracterizați campania pentru alegerile europarlamentare derulată de principalele formațiuni politice?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: A fost o campanie destul de zgomotoasă, lucru îmbucurător, deoarece am văzut ieșirea din amorțire față de campaniile precedente, o repolitizare a vieții publice. A fost o campanie cu miză națională, în pofida faptului că a fost pentru Parlamentul European. Fiecare formațiune a mizat pe diverse variante. PSD a marșat pe mari adunări populare pentru a contracara imaginea protestelor continue ale societății civile împotriva asaltului asupra statului de drept și pe regii de factură populistă, cu mersul în piețe și prepararea grătarului de către liderul politic. Alianța USR+Plus a mizat pe campania door to door și pe cea de pe rețelele de interacțiune socială. PNL a mizat pe lovitura de imagine prin cooptarea unei vedete de televiziune în lista de candidați. PMP a fost singurul partid cu mesaj specific alegerilor europene și a mizat pe încă funcționala locomotivă electorală Traian Băsescu. Partidul Pro România a mizat pe curentul anti-Dragnea pe care nu el l-a generat, iar UDMR nu a făcut mare lucru, mizând pe electoratul său fidel.

Lucian DirdalaLect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a fost pusă în umbră de problematica referendumului. Formațiunile puterii au fost mai interesate de enunțurile pe tema UE, tocmai pentru că se aflau în dificultate în privința referendumului. Tonul lor a fost suveranist – pentru a folosi un termen blând – și uneori anti-UE. PSD a încercat să apropie acest mesaj de preocupările cetățenilor prin referirile destul de neconvingătoare la calitatea produselor, protecția consumatorului și inechitățile la care ar fi (și uneori chiar sunt) supuși cetățenii români. Pentru PMP a existat tema unirii cu Republica Moldova, subsumată personalității și experienței candidatului Traian Băsescu. PNL și Alianța USR+PLUS și-au subsumat discursul temei interne a luptei împotriva corupției. Pro România a încercat să combine temele anti-PSD cu mesajul european, utilizând și argumentele Corinei Crețu, dar campania a rămas una preponderent antiguvernamentală.

 

2. Care este explicația pentru scorul mare obținut de către Alianța USR+PLUS?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Este reacția față de cartelizarea politică numită USL, când cele două mari partide, PSD și PNL, au pactizat fără a oferi prin aceasta ceva electoratului în afară de discursul anti-Băsescu. Nu au reușit să-l dea jos pe Băsescu, care și-a terminat mandatul la termen, dar au reușit să adopte legea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin și au ignorat rezultatul referendumului prin care s-a stabilit reducerea numărului de parlamentari la 300. S-a scandat în acești ani „PSD și PNL – aceeași mizerie”. Replica politică la USL abia acum a venit, prin votarea masivă a acestei noi alianțe, care s-a propus ca alternativă la complicitatea politică a primelor două partide.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Alianța USR+PLUS a atras o bună parte din electoratul dezamăgit de forțele tradiționale, precum și un segment relativ tânăr, instruit și cosmopolit din orașele mari și zonele periurbane. Era normal ca în centrele universitare să aibă scoruri foarte bune – dar surprinde amploarea victoriei din București și alte câteva mari orașe. Va trebui să vedem cum se corelează aceste scoruri cu principalii indicatori utilizați de sociologi – de fapt, cred că politologii așteaptă cu interes concluziile sociologilor!

 

3. Are această alianță vreun lider care ar putea deveni în viitor președintele României?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Deocamdată nu.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Probabil că da, dar în această toamnă ar trebui să ne așteptăm mai degrabă la o susținere comună a candidaturii lui Klaus Iohannis – USR-PLUS ar putea să se alăture în acest proiect de pe poziții de egalitate în raport cu PNL. Așa ar fi logic, urmând ca această colaborare să se prelungească la guvernare, dacă vor câștiga legislativele. Nu e simplu, dată fiind slaba capacitate de cooperare a partidelor românești, dar e posibil.

 

4. Credeți că vom asista la o migrație a parlamentarilor la alte partide?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Da, așa cum se întâmplă de fiecare dată când se schimbă raportul de forțe. Cred că vom asista la o migrație masivă a parlamentarilor PSD către Pro România, care este tot un PSD dar fără echipa Dragnea.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Probabil că vor fi asemenea cazuri, însă nu vor fi extrem de importante. Migrația inteligentă se petrece în anticiparea unui eveniment, nu în siajul lui.

 

5. Se poate schimba majoritatea în Parlament în urma acestor migrații?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Evident. Însă important este ce va face noua majoritate. Va veni ea să repare ceea ce a stricat vechea majoritate? Va adopta alegerea primarilor în două tururi, va pune serios problema reformei constituționale, va lua în seamă rezultatul referendumului ce a stabilit reducerea numărului de parlamentari?

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Este posibil, însă pare mai probabil scenariul unei descompuneri a acestei majorități fără recompunerea alteia – cel puțin nu în sens politic. Dacă PSD pierde guvernarea, ceea ce nu este deloc imposibil, ar fi nevoie de alegeri anticipate. Din păcate, ele sunt foarte greu de convocat.

 

6. Unde credeți că au greșit cei de la PSD?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Cei din PSD au greșit atunci când i-au predat partidul lui Liviu Dragnea și când i-au susținut acestuia necondiționat toate aberațiile antidemocratice. PSD s-a comportat în ultimii doi ani asemenea PCR-ului strâns unit în jurul lui Ceaușescu. Acum, la fel ca după dispariția lui Ceaușescu, toți vor deveni anti-Dragnea și vor începe să se plângă de relele tratamente venite din partea acestuia. Ieri îl aclamau, erau cu toții agenți ai cultului personalității lui Dragnea, iar mâine îl vor scuipa.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Nu cred că este rostul analistului să spună unde au greșit partidele. Da, dacă ar fi să poată întoarce timpul înapoi, probabil că PSD ar veni cu un mesaj mai puțin coroziv, mai puțin axat pe Soros și statul paralel, mai repectuos cu acel segment din societate care nu-l susține, dar pe care nu are niciun rost să-l ostilizeze și mai mult. Însă trebuie precizat foarte clar: PSD nu a avut libertatea de a-și concepe un alt tip de campanie. E o dependență de cale: ceea ce faci în februarie 2017, ceea ce faci la 10 august 2018 și așa mai departe îți condiționează mișcările de astăzi.

 

7. Cum se poate reforma PSD după procentul mic obținut la recentele alegeri?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: De aproape trei decenii acest partid a dovedit că nu se poate reforma. Dacă ne uităm la liderii lui, vedem că a mers din rău în mai rău. Când a plecat Iliescu, s-a spus că mai rău nu se poate. A venit Năstase, și a început epoca „baronilor”. A plecat Năstase, a venit Geoană, un lider slab care nu avea cum să gestioneze ceea ce se crease în mandatele predecesorilor. A plecat Geoană și a venit Ponta. Să nu uităm antieuropenismul acestuia, marile prietenii cu Erdogan și Putin, escapadele cu Ghiță, sfidarea partenerilor noștri euroatlantici și jignirile aduse liderilor europeni. Vă mai amintiți cum a fost sărbătorit pe stadion, ca în Coreea de Nord? Când a plecat Ponta, s-a spus iar că mai rău nu se poate. A venit Dragnea. Iată că s-a putut și mai rău. Acum e condus de Viorica Vasilica Dăncilă. Cine se pregătește? Unii pesediști deja vorbesc de Șerban Nicolae. Acest partid este inepuizabil în rău. În toată istoria sa, România nu a avut atât de mulți imbecili într-un singur guvern.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Din nou, cred că nu este menirea noastră să le dăm sugestii publice oamenilor politici. Pentru mine, începutul reformei PSD ar însemna încetarea atacurilor împotriva justiției – ceea ce nu echivalează cu abandonarea unor idei de reformare în serviciul cetățeanului – și instituirea unei democrații interne ireproșabile. După aceea vor veni și celelalte.

 

8. Ce calități ar trebui să aibă cel care va intra (cu șanse reale) în cursa pentru prezidențiale drept contracandidat al lui Klaus Iohannis?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Ar trebui să aibă o singură calitate: să fie Iohannis. Președintele a ieșit învingător la referendum și nimeni nu îl va putea învinge în toamnă. Acum s-a decis și soarta prezidențialelor.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Ar trebui să aibă un profil moral ireproșabil, o capacitate deosebită de a interacționa cu cetățenii, cunoștințe avansate de politică externă și de securitate, o bună reputație în rândul liderilor statelor aliate și partenere. Cititorii pot căuta singuri aceste personalități și le pot avansa partidelor, ca propuneri.

 

9. Care credeți că va fi strategia principalelor formațiuni politice pentru alegerile locale și parlamentare de anul viitor?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Depinde de ceea ce se va întâmpla cu legea electorală, dacă se va reveni la alegerea primarilor din două tururi de scrutin și dacă se va adopta reducerea numărului de parlamentari. Sunt multe variabile și este greu de prevăzut acum ce strategii vor avea.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Nu cred că pot răspunde în acest moment, urmează prezidențialele. Prezidențialele au o influență extraordinară în sistemul nostru. Ne putem aștepta, oricum, ca discuția să se îndrepte mai mult spre temele tradiționale de politică economică și politică socială, dacă nu cumva se va dovedi că acest referendum nu a fost decât un act fără semnificație. Dar ar fi în interesul clasei politice să înceapă punerea în aplicare a concluziilor obținute la urne.

 

10. Ce schimbări vor fi în justiție în viitorul apropiat, din moment de referendumul a fost validat?

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Cred că nimeni nu va mai risca să mai facă presiuni asupra justiției. Cred că de acum tot ceea ce se va întâmpla în justiție va depinde doar de oamenii din sistemul judiciar.

Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Din păcate, cu scuze pentru cititorii Dvs., nu cred că am suficiente cunoștințe pentru a mă pronunța public pe această temă.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments