„Iată cum a reușit UDMR să treacă pragul electoral de 5 la sută și să obțină miraculos, la scrutinul pentru Parlamentul European, 476.777 de voturi la nivel național. Sunt două posibile explicații și ipoteze de analiză pentru voturile semnificative obținute de uniune în județele cu un număr redus de etnici maghiari: fie s-a produs o fraudă, fie partenerii de guvernare ai UDMR, adică PSD și ALDE și-au îndemnat o parte dintre alegători să voteze pentru UDMR.
Conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală se poate face numai de către partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, care au participat la alegeri, precum și de candidații independenți.
Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii.
BEC are printre atribuții pe aceea de anulare a rezultatului alegerilor în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor. În acest caz, BEC dispune repetarea scrutinului în secțiile de votare unde s-a constatat frauda. Ulterior, după soluționarea cererilor de anulare a alegerilor și centralizarea rezultatului alegerilor, BEC validează alegerile.
Constatăm așadar că, prin stipularea unui termen atât de scurt, legea de fapt protejează frauda electorală. Aceasta deoarece, în termen de 24 de ore de la încheierea votării, este practic imposibil să însoțești cererea de anulare a alegerilor cu dovezi concludente.
Indiciile de posibilă fraudă au apărut, în cazul UDMR, doar după numărarea voturilor, ceea ce face imposibilă probarea fraudei în termenul prevăzut de lege. Această problemă este și mai evidentă dacă vom compara legile electorale care sunt necorelate inclusiv în acest domeniu foarte sensibil.
Astfel, Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale stipulează un termen de 48 de ore. Totodată, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României stipulează un termen de trei zile. Este evident că legile trebuie armonizate și trebuie reglementat un termen suficient pentru a obține probele necesare. Frauda electorală prezintă un pericol social mult prea ridicat pentru ca legiuitorul să nu adopte un termen extins, astfel încât aceasta să poată fi practic dovedită.
PMP va iniția o propunere legislativă care să rezolve această problemă, mai ales că urmează în curând alte alegeri – prezidențiale, parlamentare și locale.
