Pe ultima sută de metri, în ziua în care Curtea Constituțională din Republica Moldova anunța că pe 7 iunie expiră termenul de trei luni de zile pentru formarea unei coaliții de guvernare și numirea unui nou guvern, Maia Sandu și Andrei Năstase se aflau în incinta parlamentului și transmiteau pe Facebook invitații socialiștilor să vină la negocieri. Abia a doua zi, pe întuneric și cu microfoanele închise, socialiștii și blocul ACUM anunțau că sunt gata să formeze Guvernul în frunte cu Maia Sandu, iar fosta comunistă Zinaida Greceanîi, acum președinte al socialiștilor moldoveni, a fost aleasă în calitate de Președinte al legislativului. Toate aceste hotărâri ale legislativului sunt luate în prezența ambasadorilor SUA, Rusiei și Uniunii Europene la Chișinău.
Pentru că negocierile dintre blocul ACUM și PSRM au fost duse pe ultima sută de metri acestea au fost duse într-o zonă la limită a constituționalității și au început dezbaterile despre cât înseamnă trei luni de zile din Constituția Republicii Moldova. Pe de o parte democrații aveau deja hotărârea Curții Constituționale unde negru pe alb era indicat că legislativul de la Chișinău își încheie mandatul pe 7 iunie, pe de altă parte noua guvernare explica că nu s-au consumat cele trei luni de zile, ultima zi urmând să fie 9 iunie. Și pentru că democrații și-au asigurat în ultimii ani numirea mai multor judecători la Curtea Constituțională, noile hotărâri ale parlamentului au fost contestate, și așa cum era de așteptat, Înalta Curte declară neconstituționale alegerea speaker-ului și a noului guvern. Totodată, este suspendat din funcție din nou președintele Igor Dodon, iar democratul Pavel Filip, prim-ministrul interimar, preia funcția de președinte interimar și semnează ordinul de dizolvare a Parlamentului ales în 24 februarie, dar și un ordin de numire a datei alegerilor anticipate pentru 6 septembrie 2019.
Rusia, principalul actor în făurirea Guvernului condus de Maia Sandu
Un element important ce nu trebuie să ne scape din vedere este faptul că această alianță între pro-europenii Maia Sandu și Andrei Năstase cu socialiștii pro-ruși ai lui Igor Dodon a fost girată cu aportul Rusiei. Până acum o săptămână, toate semnalele arătau că la Chișinău nu există niciun fel de negocieri, iar evenimentele au început să se desfășoare abia după ce a avut loc vizita a trei emisari străini vicepremierul rus Dmitri Kozak, comisarul european pentru extindere Johannes Hahn și oficialul Departamentul de Stat american Bradely Freden. Aceștia au fost cei care au făurit o alianță între niște componente care nu aveau cum ideologic să se unească, Maia Sandu și Andrei Năstase fiind susținuți de europeni, dar și de mai multe partide din România. Întregul scenariu fiind gândit pentru a-l debarca pe oligarhul Vladimir Plhontiuc de la butoanele guvernării de la Chișinău.
Dezvăluiri care fac din Igor Dodon un trădător de patrie
După ce premieru Pavel Filip, dar și alte personaje din apropierea lui Vladimir Plahotniuc au anunțat că nu recunosc guvernul Maiei Sandu, aceștia au făcut public imagini de la negocierile pe care le-a purtat Igor Dodon cu oligarhul Plahotniuc chiar cu o zi înainte de alianța PSRM și blocul ACUM. În imagini se vede cum președintele Republicii Moldova negociază în numele Moscovei o alianță cu Vladimir Plahotniuc. În discuție sunt aduse câteva cerințe înaintate de vicepremierul rus Dmitrii Kozac, printre care este și planul de federalizare a Republicii Moldova, cu un statut special pentru regiunea transnistreană și numirea unor personaje din anturajul socialiștilor în ministerul de Externe, ministerul Apărării și cel al Reîntregirii. Tot în acestă discuție, Igor Dodon recunoaște că primește lunar din partea rușilor 700.000 de dolari pentru întreținerea partidului, urmând ca această sumă să fie achitată mai departe socialiștilor de Vladimir Plahotniuc în schimbul alianței.
De cine este susținut noul guvern de la Chișinău ?
În aceste momente, noul guvern condus de Maia Sandu duce o luptă pentru preluarea puterii de la vechiul guvern condus de Pavel Filip. Șeful poliției moldovenești Alexandru Pânzari a declarat că nu recunoaște noul guvern și nici pe noul ministru de Interne care este Andrei Năstase, dar se supune în continuare vechiului ministru Alexandru Jizdan. Polițiștii apără în aceste zile ministere, guvernul, televiziunea și radioul național, astfel ca în aceste instituții să nu poată intra noii numiți în funcție.
Totodată, comunitatea internațională, chiar dacă cu jumătate de gură, a început să recunoască noul guvern al Maiei Sandu. Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și Eleveția au transmis comunicate prin care constată formarea noii guvernări. Cea mai vocală piesă rămâne desigur Rusia, care a salutat numirea noului guvern, iar Dmitrii Kozak povestește în presa de la Moscova cum a purtat negocieri cu Vladimir Plahotniuc și cum acesta i-a trimis punctele pentru semnarea unui acord politic cu socialiștii lui Igor Dodon.
În acest haos total, rămân însă în vigoare hotărârile Curții Constituționale care nu pot fi anulate de nicio instanță națională ori internațională. Pe marginea acestora urmează însă să se expună pe 21 iunie Comisia de la Veneția. Avizul acesteia însă rămâne a fi unul consultativ, unica șansă care rămâne fiind ca judecătorii Înaltei Curți să își revadă propriile hotărâri, lucru puțin probabil, căci actualul complet de judecători este unul apropiat de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Ce se întâmplă de fapt în ministerele și agențiile din guvern?
În aceste zile, unicul aparat de funcționari publici care a început să îndeplinească cererile noii guvernări este aparatul Parlamentului Republicii Moldova. În celelalte ministere și agenții guvernamentale rămân să fie miniștri cei din guvernul lui Pavel Filip. Cabinetul de miniștri al democraților este în clădirea Guvernului și au reușit să se întrunească și în câteva ședințe, în una din care au luat decizia de a muta ambasada Republicii Moldova de la Tel Aviv la Ierusalim și să semneze documentul prin care vând Satelor Unite ale Americii un teren chiar în centrul Chișinăului unde ar urma să fie construită o nouă ambasadă SUA.
România, pe din afara procesului de luare a deciziilor la Chișinău
În tot acest scenariu de debarcare a lui Vladimir Plahotniuc și de numire a noului guvern condus de Maia Sandu, România a fost practic inexistentă. După trei zile în care Republica Moldova are o conducere dublă, vocile de la București erau ambigue și neclare. Mai mult, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a și reușit să adauge ambiguitate, spunând că el ar susține guvernul Filip și că varianta anticipatelor e ceea ce ar trebui să urmeze la Chișinău. După aceste declarații, ministerul a anunțat că Teodor Meleșcanu ar fi vorbit în nume propriu și a transmis oficial un comunicat de presă cu poziția oficială a Ministerului de Externe.
”Având în vedere evoluțiile recente de pe scena politică a Republicii Moldova, inclusiv formarea unei noi coaliții guvernamentale și a unui nou guvern de către Parlamentul Republicii Moldova, democratic ales la scrutinul din 24 februarie 2019, România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră că, într-un stat democratic, voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog”, se arată în poziția oficială a României despre situația politică din Republica Moldova.
Totodată, Ministerul de Externe român confirmă că ambasadorul României de la Chișinău ar fi participat în aceste zile și la o întrevedere cu Valdimir Plahotniuc.
”La data de 10 iunie, la sediul PDM, am participat, împreună cu toți ambasadorii/însărcinații cu afaceri ai statelor membre UE acreditate în Republica Moldova, la o întrevedere cu conducerea PDM formată din Vlad Plahotniuc, Andrian Candu, Vladimir Ciubotaru şi Pavel Filip. Întrevederea a durat circa o oră şi 45 minute. Conducerea PDM a prezentat contextul politic şi punctul lor de vedere asupra aspectelor juridice care au condus la actuala criză politică. Singurul ambasador care a luat cuvântul cu acel prilej a fost șeful Delegației UE la Chișinău”, spune ambasadorul Daniel Ioniță.
Unde se îndreaptă Republica Moldova?
După ce sâmbătă au instalat corturi în fața ministerelor, a Curții Constituționale, a Procuraturii, a televiziunii și radioului național și în fața Guvernului, iar duminică au organizat un protest în Piața Marii Adunări Naționale și au cerut demisia lui Igor Dodon pentru trădare de patrie, democrații anunță în ultimele zile prin mai multe voci că așteaptă blocul ACUM la masa negocierilor pentru a debloca situația de dublă guvernare și a depăși criza politică. Cerința democraților rămâne una – alegerile anticipate. Totodată, de cealaltă parte, coaliția formată dintre blocul ACUM și socialiști a votat un șir de legi prin care au modificat sistemul electoral, au creat o comisie de anchetă a furtului miliardului și chiar a votat o lege prin care își dorește un nou procuror general adus din afara Republicii Moldova. Cu siguranță, într-o democrație veritabilă unica soluție viabilă pentru a stinge spiritele ar fi alegerile anticipate. Însă, este oare Republica Modova o democrație veritabilă? Sigur că nu este, odată ce Uniunea Europeană, SUA și mai ales Rusia au fost cei care au declanșat șirul evenimentelor care au dus la instalarea a două guverne la Chișinău cu scopul de a-l da jos pe oligarhul Vladimir Plahotniuc și întreaga structură guvernamentală și instituțională pe care acesta a construit-o mai ales în ultimii trei ani de zile.
Iar o întrebare ce ar trebui să pună pe gânduri românii din dreapta Prutului este: evenimentele din aceste zile de la Chișinău, unde România a fost absentă ca actor deși a fost principalul avocat al parcursului european al Republicii Moldova, oare sunt în beneficiul României? Nu știu dacă o guvernare de la Chișinău care este formată cu sprijinul factorului rus poate fi în beneficiul statului român, ori istoria ne-a arătat de-atâtea ori că Rusia mereu a jucat în defavoarea României. Și atunci, România de ce nu are propriul scenariu pentru Chișinău?!
