Scandalul iscat de reapariţia spoturilor cu margarina promovată de Nadia Comăneci a readus în atenţie toate miturile care circulă despre margarină, dintre care celebru este că acest produs e făcut din petrol, la fel ca plasticul. Întrebarea este: de fapt, cum se fabrică margarina?
Anii de glorie
Afirmaţie: margarina a apărut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, din cauză că untul era prea scump. FALS. Margarina a fost inventată în 1860 de chimistul francez Hippolyte Mège Mouriès, iar în SUA a fost brevetată în 1870. Era, într-adevăr, “untul săracilor”. Mouriès bătea seul de vacă cu sare şi lapte, îl răcea şi apoi îl frământa pentru a-l face tartinabil. Deci, margarina era un fel de grăsime pe pâine.
Ulterior, au apărut mai multe grăsimi utilizate şi s-a trecut la uleiuri vegetale: din porumb, palmier, soia, bumbac, arahide.
După 1950, până la mijlocul anilor ’70, margarina ajunsese să fie considerată mai sănătoasă ca untul, tocmai pentru că era făcută din vegetale. În lume se consuma cu 25% mai multă margarină decât unt, era foarte la modă.
Prăbuşire bruscă
Problema a fost că margarina a fost produsă prin hidrogenare, obţinându-se grăsimi trans, cu lanţuri moleculare foarte lungi şi care sunt periculoase pentru sistemul cardiovascular. La mijlocul anilor ’90 s-a descoperit brusc că grăsimile trans produc colesterol rău, care se depozitează pe vasele sanguine şi, brusc, toată reputaţia bună a margarinei s-a prăbuşit.
Dar s-a dus vorba că acest produs are structura moleculară asemănătoare cu a plasticului şi că este toxică. “Este fals, plasticul este obţinut din petrol, iar margarina este un amestec de apă şi grăsimi vegetale asupra cărora se intervine, într-adevăr, chimic, prin hidrogenare. Nu se poate spune că e toxică, dar că influenţează negativ profilul lipidic, crescând riscul bolilor cardiovasculare”, explică dr. Şerban Damian, nutriţionist sportiv.
Reinventarea margarinei
Dar producătorii de margarină au modificat între timp procesul tehnologic, eliminând acizii trans. Acum, margarina nu se mai obţine prin hidrogenare, ci prin inter-esterificare. Astfel, lanţurile moleculare lungi au fost rupte, acizii graşi fiind reorganizaţi. “Studiile arată că inter-esterificarea nu afectează nivelurile de grăsimi din sânge”, spun reprezentanţii Unilever, care produce trei tipuri de margarină în România. Mai mult, ca să-şi spele păcatele, margarina are acum adaosuri de Omega 3 şi Omega 6, bune pentru inimă. “Unele studii spun că inter-esterificarea elimină efectele nocive asupra organismului, dar alte studii spun că nu e chiar aşa, pentru că se distruge structura naturală a grăsimii, iar acizii artificiali sunt mai nocivi decât cei naturali”, explică dr. Şerban Damian.
“Nu se poate spune că margarina este mai sănătoasă decât untul, pentru că este un aliment cvasi-sintetic. Şi untul e hipercaloric, dar e natural, organismul tolerându-l mult mai bine” dr. Şerban Damian, medic nutriţionist
