„Prin repetare la nesfârşit, o minciună devine adevăr“, afirmă politologul american Paul Craig Roberts. Pentru a testa veridicitatea acestui enunţ, putem lua multe exemple din trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat.
Fără o informare corectă, viața în ziua de azi poate fi foarte înfricoșătoare. Din fericire, trăim într-o epocă în care totul este conectat și aflarea adevărului este mai ușoară ca niciodată.
Dar faptul că suntem interconectați este folosit și pentru a răspândi informații fase și pentru a manipula mase mari de oameni. Companiile și guvernele folosesc propaganda dintotdeauna pentru a influența și a înșela oamenii, pentru profit sau control asupra populației.
Unele operațiuni de propagandă și dezinformare s-au bucurat de un succes atât de mare, încât, în pofida liberului acces la informații, oamenii încă mai cred în ele. În continuare, îți prezentăm câteva minciuni propagandistice în care oamenii mai cred și în ziua de azi.
1. „Morcovii îți îmbunătățesc vederea”
Acest mit a fost conceput și sărpândit de Forțele Aeriene Britanice pentru a ascunde inventarea sistemului RADAR. Consumul de morcovi este bun pentru sănătate, dar nu îți îmbunătățește vederea și nu te ajută să vezi pe întuneric.
Minciuna își are originea în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În timpul conflictului, britanicii au inventat tehnologia RADAR, care i-a ajutat să navigheze pe ceruri cu ușurință.
Au reușit să depisteze de departe piloții germani și să îi doboare. Cum britanicii doreau să păstreze secretă noua tehnologie, au lansat o campanie de propagandă, susținând că, de fapt, morcovii le-au îmbunătățit vederea piloților lor.
Nu există dovezi că germanii ar fi crezut minciuna. Ceea ce este sigur este că, printre britanici, consumul de morcovi a crescut foarte mult.
2. „Zahărul este inofensiv”
În anii ’60, industria zahărului din SUA a finanțat cercetări care aveau să indice că principala cauză a bolilor cardiace era consumul de grăsimi saturate (și nu de zahăr). Un grup comercial cunoscut drept Asociația Zahărului a plătit trei savanți de la Harvard să deruleze cercetări legate de zahăr, grăsimi și bolile cardiace.
Mai târziu, grupul a selectat și a publicat numai acele studii care minimalizau legătura dintre zahăr și bolile cardiace. Rezultatele acestei dezinformări au fost o creștere a numărului de cardiaci și a numărului cazurilor de obezitate.
3. „Apa de la robinet este nocivă”
Credința populară că apa îmbuteliată este mai sănătoasă decât apa de la robinet este rezultatul propagandei răspândite de industria băuturilor îmbuteliate. Companii precum Coca-Cola, Pepsi și Nestle încearcă de zeci de ani să dovedească faptul că apa de la robinet este nesănătoasă.
Prin urmare, mulți dintre noi preferă să bea apă îmbuteliată. În România această minciună a prins foarte bine: potrivit datelor UE, un român consumă anual, în medie, 90.2 litri de apă îmbuteliată, țara noastră fiind printre statele cu cel mai mic consum de apă de la robinet.
Este adevărat că nu peste tot există surse de apă potabilă, însă, în majoritatea orașelor, nu te expui niciunui risc dacă bei apă de la robinet.
În 2004, Coca-Cola a recunoscut că apa îmbuteliată „Dasani”, promovată drept „apă minerală îmbuteliată”, nu era altceva decât apă de la robinet. În 2007, Pepsi a recunoscut același lucru despre propriul brand de apă îmbuteliată, „Aquafina”.
4. „Inelul cu diamant este un simbol al dragostei eterne”
Totul a început cu descoperirea minelor de diamant în Africa de Sud, la sfârșitul secolului XIX. Diamantele erau de acum disponibile pe piața din lumea întreagă.
Faptul că diamantele nu mai erau o marfă atât de rară ca înainte s-a dovedit a fi o problemă pentru unii oameni de afaceri britanici. Aceștia și-au dat seama că singura cale de păstra prețurile la un nivel înalt era menținerea ficțiunii potrivit căreia diamantele erau rare și valoroase.
Așa că s-au decis să lanseze „De Beers Consolidated Mines”, o companie care avea să controleze comerțul cu diamante din Africa de Sud. În 1938, De Beers a angajat o agenție de publicitate cu sediul în New York pentru a-și dezvolta afacerile în SUA.
Practica de a face cadou un inel cu diamant începuse să fie o modă, însă diamantele erau din ce în ce mai mici. Agenția de publicitate a demarat o campanie care punea accent pe faptul că mărimea diamantului era direct proporțională cu dragostea unui bărbat pentru femeia căreia îi oferea inelul.
După aceea, au urmat alte campanii de publicitate. Acestea au avut un mare succes, iar diamantele au și în ziua de azi o importanță simbolică deosebită în societatea noastră.