Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale.
Astfel, cauzele care nu au sentințe definitive până la 1 ianuarie 2019 ar putea fi rejudecate de completurile de 5, au precizat sursele citate.
Prin urmare, judecătorii CCR au constatat că a existat conflict juridic de natură constituțională între Parlament și instanța supremă generat de neconstituirea completelor specializate în corupție.
Până acum, CCR a amânat de 4 ori luarea unei decizii.
Președintele instanței supreme, Cristina Tarcea, a solicitat, miercuri, Curții Constituționale, suspendarea cauzei, motivând schimbarea componenței CCR și faptul că nu există un nou judecător raportor. Solicitarea i-a fost însă respinsă.
„Pronunțarea în această cauză a fost amânată de patru ori, iar de atunci s-au schimbat multe. Am consultat site-ul CCR și am constatat că prin rezoluția președintelui CCR s-a dispus un nou judecător raportor. Am verificat în această dimineață dosarul și nu am văzut un nou raportor. Dezbaterea are loc pe raportul depus de judecătorul raportor, a probelor din dosar. Eu nu am văzut decât un raport întocmit de un judecător raportor care la ora actuală nu mai este membru al CCR. Nu am văzut nicio rezoluție, de altfel, ca actualul judecător să își însușească raportul fostului judecător”, a afirmat Cristina Tarcea în fața membrilor CCR.
În acest caz, Florin Iordache a sesizat CCR în luna martie, după ce Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților.
În sesizarea depusă la CCR, este invocat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pe tema completurilor specializate. Mai exact, Florin Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Este invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”. În fața judecătorilor constituționali, vicepreședintele Camerei Deputaților a susținut că Înalta Curte a refuzat să aplice Legea 78/2000 și să constituie completuri specializate pe corupție, că „a sfidat Parlamentul și a încălcat statul de drept”.
Lipsa completului specializat a fost invocată și de avocații fostului lider al PSD, care ceruseră desființarea sentinței de condamnare din prima instanță și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.
Avocatul Toni Neacșu declara după pronunțarea sentinței în cazul lui Dragnea că o decizie prin care CCR constată un conflict de natură constituțională între Parlament și instanța supremă nu ar mai putea fi folosită, nemaiexistând nicio cale de atac a deciziei din 27 mai, când Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe fostul președinte al PSD la închisoare cu executare.
