Vor mai avea cetăţenii încredere în Poliţie şi în poliţişti?
Imaginea României este grav afectată de mai bine de o săptămână de când s-au aflat de crimele odioase din Caracal. Tot de atunci Poliţia se află într-un con de umbră iar oamenii sunt din ce în ce mai suspicioşi şi rezervaţi când vine vorba de protecţia şi siguranţa cetăţeanului. Şi pe bună dreptate. Cazul de la Caracal a demontat multe teorii şi un sistem care de ani de zile nu a făcut niciun pas spre evoluţie. Un sistem învechit, cu angajări pe pile, cu oameni slab pregătiţi. Când vine vorba de credibilitate în ceea ce înseamnă oamenii legii, românii sunt din ce în ce mai reţinuţi iar de câteva zile internetul abundă în postări şi filmuleţe cu şi despre incompetenţa poliţiştilor. Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte modul de operativitate al poliţiştilor când vine vorba despre situaţii de criză. Şi de parcă nu era suficient, la un interval scurt de timp, o poliţistă din Galaţi este insensibilă faţă de o adolescentă de 15 ani care i-a cerut ajutorul. Va trece mult timp până când cetăţenii îşi vor recăpăta încrederea în lege şi poliţişti.
„Faptele sunt mult prea grave ca să ne gândim la nişte terţi care ar putea să aibă de suferit. Ce m-a şocat e că de la primul foc au început să emită supoziţii, ori asta nu poate decât să dăuneze anchetei. Nu ştiu dacă oamenii vor mai avea sau nu încredere în poliţişti. De ei depinde pentru că evenimente vor fi. Depinde cât de corecţi vor fi şi de prompţi în momentul în care se întâmplă ceva. Nu de amploarea asta. Şi omul de rând prin faptele lui demonstrează dacă este calitativ sau nu dar nu pot să cred că la dumnealor nu există protocoale de lucru. Unde s-au împiedicat, care este realitatea, Dumnezeu ştie. Nimeni nu mai înţelege nimic şi ca drept dovadă lumea nu mai vrea să audă nimic”, a spus Florentina Căuia, psiholog.
Cel mai trist este faptul că în România oamenii nu au încredere în poliţişti, iar învălmăşeala de la Caracal şi modul lor de operare aproape inexistent a făcut să adâncească tot mai mult acest sentiment.
„Nu ştiu când a avut lumea încredere în instituţia asta. Noi, românii aşa suntem construiţi să nu avem încredere în instituţiile de genul acesta, ceea ce nu este bine deloc cu atât mai mult că se confirmă neîncrederile astea. În principiu, nu trebuie să fim exagerat de critici pentru că nu facem decât să uzăm mai mult decât este cazul încrederea asta pe care trebuie să o avem dar nici nu trebuie să tragem concluzii valoroase pe fond emoţional”, a spus avocatul Ciprian Mitoşeriu.
Specialiştii spun că mare parte din vină o au cei care predau şi îi instruiesc pe poliţişti. Cel puţin în ultimii ani, interesul tinerilor a crescut foarte mult pentru şcolile de subofiţeri. În numai zece luni, cei care sunt admişi la şcolile militare au un viitor asigurat, un job stabil care îi poate oferi o stabilitate financiară. Mii de locuri au fost scoase la concurs de două ori pe an, tocmai din dorinţa de a suplini deficitul de personal din sistem. „Cei care ar trebui să se ocupe de instruirea profesională a lucrătorilor din poliţie nu-şi fac treaba. Dacă ei şi-ar fi făcut treaba cum trebuie, probabil că ar fi existat şi mai puţine bâlbe şi la Caracal, cât şi la Galaţi. Scăderea perioadei de şcolarizare pentru profesia asta are un impact negativ însă, probabil, că mai multă atenţie pentru modul de perfecţionare ar compensa. Tocmai de asta am şi spus că din punctul meu de vedere principalii vinovaţi sunt cei însărcinaţi cu observarea activităţii şi cu pregătirea profesională continuă”, a mai spus avocatul.
Însă toate aceste elemente care sunt aparent în avantajul absolvenţilor, s-au dovedit a fi împotriva cetăţenilor. De ce? Pentru că nivelul de pregătire lasă de dorit în cazul unor angajaţi.
„Să nu uităm în ce manieră s-au făcut selecţiile la admiterea în şcolile de poliţie, de jandarmerie, ce interes crescut. Toţi voiau uniformă militară. Începem să ne gândim la calitatea precară a personalului. Ceea ce mi s-a părut inadmisibil este lipsa de coerenţă într-o situaţie de maximă urgenţă. E vorba de viaţă aici. Uneori când sună un tânăr e totul pus sub semnul întrebării, li s-a părut că discuţia a fost prea lungă. Niciun vinovat în afară de cel care a produs crima nu poate să rezolve lucrurile în sensul în care să aducă sufletele alea înapoi. Reparaţia nu se mai poate face. Important este ceea ce învăţăm de aici”, a spus psihologul Florentina Căuia.
Revoltă a stârnit şi cazul Andradei Voicu, o poliţistă din Paşcani care a postat mai multe articole pe pagina ei de socializare. În urma poeziei prin care a descris disfuncţionalităţile din sistemul MAI, aceasta s-a ales cu o cercetare disciplinară.
„Sistemul din care fac parte, al cărui principiu este transparenţa, secretizează absolut tot şi îţi pune pumnul în gură în momentul în care vrei să vorbeşti. Din păcate, din cauza faptului că am scris nişte adevăruri şi am emis o opinie pe pagina mea de Facebook, conducerea IPJ Iaşi a hotărât să mă cerceteze disciplinar. Că merit! Că sunt o nenorocită care a adus atingere imaginii instituţiei. Pentru că am scris nişte adevăruri”, a postat poliţista.
Atitudinea şi vehemenţa tinerei a fost extrem de apreciată de oameni pe internet şi nu numai, lucru care o încurajează să meargă mai departe.
„De-aia am depus un jurământ faţă de ţara mea. Fiindcă nu vreau s-o nenorocească nişte incompetenţi cărora le stă gândul doar la funcţii şi scaune. Din cauza asta, voi continua să-mi caut dreptatea. Iar de va fi să plec din acest sistem, măcar voi pleca cu capul sus. Nu voi ieşi pe uşa din dos şi cu şutul îndesat în fund, ca alţii. Chiar şi aşa, refuz să înghit mizeriile unui sistem putred, pentru că am fost la un pas de a muri şi din punctul meu de vedere, nimic nu-i mai grav ca moartea. Iar capul nu-l plec în faţa nimănui, pentru că n-am motive să o fac. Sunt un om liber, care are dreptul să-şi exercite dreptul la liberă exprimare, când şi cum vrea. Şi da, de-aia m-am făcut poliţistă! Să contribui la schimbarea lumii în bine, măcar cu 0.000001 %”, mai scrie Andrada Voicu.
Educaţia defectuoasă
Specialiştii spun că vina nu ar trebui să fie aruncată exclusiv pe poliţiştii care trebuiau să intervină pentru a o salva pe Alexandra. Nivelul de educaţie al tinerilor funcţionează după sistemul de valori din perioada comunismului.
„Cu toţii avem o educaţie de bază. Aşa cum i s-a spus copilului că nu te urca în maşină cu tineri i s-a recomandat să se urce la bătrâni. Ce garanţie putea să ofere? Că dacă stăm bine să ne gândim, fiind bătrân şi la volan putea să facă un infarct, putea să aibă un deficit de atenţie, se puteau întâmpla multe nenorociri. Nimeni nu îţi mai poate garanta nimic. Însă noi aşa am fost crescuţi de acasă. Eram copil şi-mi amintesc că bunica mea îmi spunea să nu intru în vorba cu necunoscuţi, nu te duci dacă te cheamă sau dacă îţi dă o bomboană sau o ciocolată. Deci anumite chestiuni elementare de autoprotecţie. Nouă nu ne dădea voie să ieşim la anumite ore din casă sau să umblăm prin anumite locuri”, a spus Florentina Căuia.
Presiunea este din toate direcţiile şi asta va avea consecinţe grave care se vor răsfrânge tot asupra tinerilor.
„Cum este posibil ca într-o localitate să nu existe microbuz şcolar, să nu fie mijloace de transport în comun în comună? Toată lumea este pusă în pericol. Când se va lămuri totul, vom vedea cine ce parte de vină are, s-ar putea să se descopere că se ştiau între ei. Părerea mea e că ancheta trebuie să se desfăşoare într-o manieră profesionistă fără a se pune presiune pe criminalişti, oamenii nu trebuie să lucreze sub presiunea nimănui”, a conchis psihologul.
Pentru a afla care este punctul de vedere asupra acestei situaţii, l-am contactat telefonic pe comisarul şef Costel Gîtlan. Şeful IPJ Iaşi nu a răspuns însă pentru a comenta pe marginea acestui subiect.
